evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Uezen. Echilibrul lumilor  -  La copcă  -  Cosas de la vita  -  Trenul  -  Oglinda îngerilor  -  Zei şi oameni  -  Păsări de pradă  -  Luminatii, efemeride simbolice  -  Variaţiuni pe o temă mai veche  -  Servisul Auto  -  Tata, ceasul şi căpşunile  -  Muzeu Apocaliptic  -  Meduza (IV)  -  Asura Ni, Drahan - I - Bolte de Crini  -  Povestea unui ceas  -  Nyprus  -  Creatorul  -  Amintirile unei lumi departe, departe de tot  -  Ceasul ispitirii  -  Luminile oraşului VII  -  Tolaie  -  ªi vremea vine ca să plângi  -  Lala  -  Arta de a purta un război  -  Muribundul  -  Curcubeul  -  Joia neagră  -  Cruciada bucătarilor  -  Scrisoare din Hipercubul 13  -  Casa de la marginea pădurii  -  Visul  -  Gândacul  -  Novicele  -  Zori  -  Meduza (VII)  -  Limoniu  -  Dimineaţă târzie  -  Tocăniţa de ciuperci  -  X Factor  -  Destin  -  Mimi, Momo şi Mumu  -  Ultima frunză  -  Jocul libertăţii  -  Uitare  -  Meduza (XII)  -  Fata morgana  -  Puroi I  -  Întunericul vieţii  -  Omul apropiat  -  Luminile oraşului XXII


Exhibiţionismul mental

Exhibiţionismul mental
  Sorin Baiaş
Simţuri
Observatorii
varianta print

Sorin Baiaş



Publicat Sâmbătă, 9 Septembrie 2006, ora 09:51

      Odata iesit din pântecele mamei sale biologice, orice om se pregateste de o lunga calatorie prin lumea celor vii si strâmbi, asta în cazul în care se naste sanatos tun, sau daca soarta îi aloca un numar mare de pagini în cartea vietii. De nu, va trebui sa se multumeasca cu frânturi de imagini si sunete incomprehensibile pe care sa le ia cu el în viata de apoi. Pentru cei pe care moartea îi va lua târziu, însa, începe o cursa lunga presarata cu obstacole si trisori la tot pasul.

      Având în fata un moment zero, intelectul asteapta rabdator mâinile sculptorilor pentru a-l modela. Ei apar, uneori neinvitati, unii nici pe departe artisti, lasând urme permanente în lutul primordial. Iata de ce Freud, în cruciada punerii pe tapet a evidentului, avea dreptate: cei maltratati în copilarie vor ajunge cel mai probabil violatori, cei sufocati de afectiunea parintilor, ucigasi în serie s.a.m.d.. Functia creierului de acumulare a informatiei este dominanta în primele doua decenii de existenta, pentru ca, mai apoi, sa lase loc ratiunii în sine. Asa cum arhivarul intra pentru prima oara într-o arhiva dezordonata, asa apare si ratiunea în capul îmbuibat cu idei revolutionare al tânarului. Cu atât mai bine este pentru tânar daca arhivarul se apuca rapid de treaba si începe sa arunce la gunoi tâmpeniile, sa puna ordine în restul documentelor si sa astepte competent noi dosare pline cu informatii spre o inventariere cât mai eficace. Nu ma voi aventura într-o analogie între computer si creierul uman din simplul motiv ca a mai fost facuta, de altfel cu un real succes. Pâna la un punct.

      Problemele apar în momentul în care arhivarul ramâne chior de un ochi sau ciung de o mâna. Fiind singurul candidat la post, esti nevoit sa te multumesti cu el si sa te bizui pe incompetenta lui crasa. Cauza si efect. Persoana în cauza va trebui sa se obisnuiasca cu de doua ori mai multe obstacole în cursa si cu adversari si mai înversunati. Şi iata cum acel om se naste pentru a doua oara, de aceasta data spiritual. Metamorfozarea cauzata de arhivarul ciung duce spre extremism. Cei ce traiesc în propria lor utopie, nu fac deloc compromisuri si, în majoritate covârsitoare, sunt incapabili de autocenzura în exprimarea vorbita si nu numai. Acestia sunt extremistii. Apar mai ales în sfera politicului si socialului. Sunt mânati de simplitate în gândire si considera ca au întotdeauna dreptate.

      Fenomenul exhibitionismului mental sta undeva între sindrom si dezavantaj. Cu siguranta nu poate fi considerat drept o calitate. Istoria o demonstreaza. Cei ce au tinut cartile pe fata au avut de suferit, asa cum cei mânati de idealuri marete si de neatins au sfârsit-o prost. Printre putinele atuuri se numara determinarea si credinta oarba în propriile demersuri, atuuri care, în mod surprinzator actioneaza ca un combustibil ce mentine motivata persoana în cauza.

      Cauzele aparitiei acestui fenomen sunt pe cât de numeroase pe atât de complexe. Toate tin de societatea fata de care extremistul manifesta inadaptabilitate. Cazul tratat in aceste pagini este unul dintre cele mai fericite, tinând cont ca aparenta alienare duce la aparitia unor idei constructive, dar care, nu prea îsi gasesc locul puse în practica. Totusi, subiectul tine cont, în tot acest timp, de lucrurile cu care nu este de acord. Titlul eseului este sinonim cu lipsa autocenzurii mentionata mai devreme în text. Algoritmul conversational este chiar foarte simplu. Persoana în cauza nu tine cont în monologul ei de ce ar dori receptorii sa auda ci doar de ce vrea ea sa exprime, în speranta ca, din cei - sa zicem- zece ascultatori, va izbuti sa molipseasca macar pe unul din ei, lucru care se si petrece. În acest fel, rândurile lor sunt îngrosate si de cei influentati de un factor direct. Acest factor direct poseda calitati oratorice prin care atrage noii membrii. Aceasta activitate de molipsire este unul din putinele demersuri realizate cu o anume doza de premeditare. În rest, balivernele însirate ramân fara ecou în rândurile receptorilor, reusind, în cele mai nefericite cazuri sa atraga dezaprobari si critici nemiloase.

      Cu toti factorii, declansatori, catalizatori, directi, indirecti, exista si o predispozitie nativa a spiritului revolutionar. Spre deosebire de prezent, în trecutul nu atât de îndepartat, anumite teorii radicale erau primite cu bratele deschise de multime. Pentru a fi mai explicit voi lua în consideratie doua din cele mai controversate ideologii: nazismul si bolsevismul, asemanatoare si diferite în acelasi timp. Cele doua curente au aparut pe un fond complet diferit de cel minimalist de astazi.

      Nazismul a stat învaluit în fasa pâna la momentul oportun. În contextul unui stat german ce îsi lingea ranile dupa fiasco-ul Primului Razboi Mondial si al germanilor loviti puternic în orgoliul propriu, Freicorps îi pregateau terenul lui Adolf Hitler cu mult înaintea afirmarii acestuia pe plan politic. Hitler a facut posibila instaurarea regimului printr-o disociere desteapta de actiunile extremistului tip: a jucat rolul papusii usor de manipulat prin tragerea sforilor pâna s-a vazut într-o pozitie suficient de puternica din care sa-si elimine atât papusarii cât si adversarii directi. Printr-un plan propagandistic usor de digerat, el si-a asigurat sprijinul poporului pe care îl conducea, însufletind în acelasi timp masele cu discursuri pline de patos, cum îi sta bine unui dictator iubit de supusi. Tinerii se trezeau angrenati în moara activismului politic în chiar momentul ideal unei spalari pe creier, moment în care ratiunea înca astepta preluarea îndatoririlor. Poate doar iarna crunta moscovita a stat în calea realizarii imposibilului de a trece utopia in plan real.

      Bolsevismul s-a impus prin metode mult mai directe si brutale. Cetatenii rusi erau deja în pragul saraciei lucii, privind cu jind si mânie la opulenta clasei conducatoare, feudale pâna în maduva oaselor. O revolutie sângeroasa orchestrata de vizionarul Lenin, care transformase marxismul în marxism-leninism si mai apoi în bolsevism, asigurase instaurarea unui regim ce promova egalitatea între oameni si implicit disparitia claselor sociale. La rândul lui, Lenin a avut grija sa elimine concurenta, de obicei prin împuscare. Urmasii lui la conducerea statului rus au dus la capat transformarea denaturata a marxismului, dând nastere comunismului.

      Ambele doctrine au esuat lamentabil, mai ales prin natura utopica imposibil de dus la capat. În zilele noastre, cel putin în Europa nu se mai poate pune problema unor asemenea revolutii sau puciuri. Poate ca aceste esecuri au ramas întiparite în subconstientul marii majoritati a populatiei, care, respinge din start abordari nechibzuite. Cu toate astea, partide extremiste reusesc sa ajunga în parlamentul fiecarui stat civilizat. Poate din cauza acelui om din zece. Consider fara rezerve acest fapt ca fiind un lucru bun. Tot un lucru bun este si faptul ca astfel de formatiuni politice nu vor mai ajunge la putere. Simpla lor prezenta pe scena politica însa asigura înclinarea balantei spre echilibru.

© Copyright Sorin Baiaş
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online