evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Ultimul Paradis  -  Nyprus  -  Sfârşitul lunii  -  Nebunii lui Arrianus  -  Omul apropiat  -  Cioara  -  Liniştea  -  Un viol ratat (Din neant)  -  Damnarea numelui  -  Aseară...  -  Ceasul voinicului  -  Ziua a şaptea  -  Meduza (VII)  -  Cojocul (Cujuh)  -  Meduza (I)  -  Partida de bridge  -  Călătoria  -  Vatmanul - Purificarea  -  Sharia (fragment)  -  Plasa pe jăratic  -  Hoţul de timp  -  Inelele lui Saturn  -  Cercul  -  Piese de muzeu  -  Omu' nostru de "sus"  -  Poveste de mahala III : Foamea!  -  O Poveste (?) modernă  -  Strada inocenţilor  -  Luminile oraşului XIV  -  Meduza (IX)  -  Între „Ei” şi noi, Pământul! (V)  -  Jocul Zeilor (II)  -  Alfa si Omega. Moon  -  Valoare reziduală  -  "Coincidenţă !" au strigat  -  Pasomii  -  Jocul Zeilor (VI)  -  Liber arbitru  -  StarCraft : Musafiri nepoftiţi  -  Bumerangul lui Zeeler  -  Meduza (XII)  -  Oglinda îngerilor  -  Peştele albastru  -  John-486  -  Pasul craiului de munte  -  Engel  -  Fortul  -  Povestea unui ceas  -  Necunoscutul intrigant  -  Dependent TV


Între Skitoma şi scotomizare

Între skitoma şi scotomizare
  Constantin Frosin
Frica
Cartea, gustul şi mustul
Postmodernitatea
varianta print

Constantin Frosin



Publicat Duminică, 20 Septembrie 2009, ora 11:08

       Cuvântul ca atare apare într-un singur dicţionar american, toate celelalte dicţionare şi enciclopedii înregistrându-l sub forma scotoma. O bănuim pe Florina că a preluat acest misterios cuvânt de la Dan Brown, mai exact din Codul lui Da Vinci.

      Etimologic, cuvântul scotoma vine din latina târzie a secolelor VI-VII : scotoma, -atis «vertij/ameţeală, orbire », din grecescul , - cu aceeaşi semnificaţie, dar şi din « a orbi printr-o lumină puternică » de unde, la pasiv, înseamnă « a avea ameţeli », mai întâi « a scufunda în întuneric », de la « obscuritate, tenebre ».

      Interesant este însă derivatul scotomei : Scotomizare, substantiv feminin care, în psihopatologie şi în psihanaliză, înseamnă . Definiţia este luată din Le Grand Robert de la Langue Francaise.

      In cele americane, găsim definiţii asemănătoare, deşi, aparent cel puţin, oarecum diferite : . Sau : < Skitoma este fenomenul unei proaste percepţii mentale : creierul este amăgit/păcălit de ochi, căci ochii văd doar ceeea ce cred ei că este adevărat, nu realitatea însăşi…> Un alt dicţionar american pretinde că skitoma înseamnă .

      Definiţia pe care o considerăm completă este cea care ne spune că skitoma este o . Ca şi cea considerată de domeniul neurologiei : .

      Citatul din care a preluat probabil Florina acest cuvânt este următorul : < Părerile noastre preconcepute sunt atât de puternice, încât mintea noastră blochează incongruitatea din jur şi ne influenţează vederea. Fenomenul este cunoscut ca skitoma, spuse Langdon, şi adăugă : Creierul procedează uneori în acest fel în cazul simbolurilor puternice>.

      Există şi o formă de skitoma spirituală, acea formă de orbire, astfel considerată de părinţii Bisericii, care ne împiedică să-l vedem pe Dumnezeu, mai exact pe Iisus –ul care ne locuieşte şi vieţuieşte alături de noi în toate câte sunt. . Prinşi de febra banului, scufundaţi în materie până peste cap, uităm de ce ne aflăm pe Pământ, de ce am fost trimişi aici şi cu ce misiune, iar banul, considerat ochiul celui rău, ne înlocuieşte până şi ochii minţii şi ne împiedică să vedem realitatea aşa cum e. Este, mai mult ca sigur, cea mai primejdioasă formă de skitoma, mult mai greu de vindecat decât cea patologică, strict medicală.

      Francezii au proverbe de tipul : Nu este orb mai periculos, decât cel care nu vrea să vadă. Eu aş adăuga aici, poate inventate de mine, nu ştiu, alte câteva : Dacă crezi, nu te face că nu vezi ! Sai : Degeaba vezi, dacă nu crezi ! Sau : Credinţa ta te va mântui doar dacă vei continua să vezi ! Sau : Crede şi nu cerceta, dar nu înceta să priveşti şi să vezi !

      Ei, şi de-aici încolo, lucrurile se complică rău de tot, căci skitomizarea societăţii româneşti este pe punctul de a deveni incurabilă, după chipul şi asemănarea celor care ne conduc (unde oare ?!). Ei se plimbă pe-afară, văd cam ce ar trebui să facem şi la noi în ţară, dar nu prea cred în ceea ce văd şi, odată întorşi de unde au plecat, uită de cele văzute şi eventual benefice pentru acest popor ! Căci a uita este omeneşte, ca şi a greşi ! Şi uite de-aia uită ei cu toptanul ce au de făcut şi ce au făcut alţii ca să le fie bine.

      Să fie oare skitoma asta floriniană o formă de schizoidie, de schizofrenie ?! Măi dragă, aşa ceva niet mojet bâti… Păi da, că ce văd ei, e bine văzut, le încântă privirea şi sufletul (or mai fi având oare ?!) şi dup-aia, când dau ochii (că altceva nu dau, staţi potoliţi !) cu dura realitate românească, îşi dau ochii de-a dura şi-şi zic în bărbie (aia triplă de-atâta trai rău…) : măi să fie, ce să fie, ce să fie, unde mă aflu, aha, m-am întors acasă, stai să văd ce mai pot face din ceea ce-mi place, să mai umplu ceva poloboace şi niscaiva conturi, să mai prind/vând ceva ponturi (eventual şi pe ăla Euxin…) şi să mă mai îmbogăţesc puţin...

      Se duc băieţii la grămadă, la biserică cu diverse ocazii, că dă bine la popor şi la imagine, deşi ei n-au nicio treabă cu Doamne-Doamne (poate doar cu niscaiva doamne, pe ici pe colo). Şi când îi prindem cu bănet mult în şură, ei se jură că nu-l fură… că fură alţii mai dăştepţi (c-aşa e băieţii ăştia, domnule, e deştepţi rău ! ptiu, să nu fie de deochi…) şi le-aranjară ploile, ca să nu dea peste ei nevoile… Că şi ei e oameni de bine, nu ? Ce, n-au şi ei voie să aibă ca năstase nuşcâte case, vreo şi ceva maşini în bătătură, şunci în pod (nu doar la purtător) şi-n beci udătură ?!

      Se pare că haşencinciu ăsta nenorocit e de vină, că de la outoarele astea tâmpite se ia orbu’ găinilor la ăştia dăştepţii… Păi da, că degeaba se vaccinară ei pe la nuşce clinici din-afară, ca să nu se ia şi la ei şi prostia să-i doară… Da’ uite că nu le-o ieşit chichirezu şi unii o fac acu’ pe chinezu… Şi fuga la termopane madeinchina, că acolo-s ieftine, bătu-le-ar vina ! Şi când s-or deştepta (or fi ei deştepţi, nu zic nu, da’ unii dorm în papuci, alţii în şparliament, pe unde pot şi ei sireacii, că cad de-atâta muncă (lăsaţi băi cacofonia aia-n pace !)… oare cu ochii peste ce-or da ?! Unii peste denea, alţii peste diicot (deşi, acu’ îi cam doare-n cot, sărăcuţii, de-atâta cărat şi la ciorap de băgat). Ei şi ce ? După ploaie, vreme bună – pentru unii, pentru alţii, mumă, iar pentru noi ciumă… Da’ şi când n-or mai putea să care, să vezi atunci ce tare-i doare, care mai de care… de luptă, şi dă-i şi luptă, şi fă curte la Curte, şi poate-o ieşi triumfalu… că doar n-o fi justiţia cea mai tare din parkre, nu ?

      Tare ne e teamă că or să dea ochii pe foc şi, după ce-or mânca vreo câteva mii de vaci nebune, o să vedem trotuare pline de boi… de tauri răspopiţi, la corniţe ciobiţi şi de gardieni iubiţi, prin celule risipiţi… Şi uite-aşa se va naşte folcloru de puşcărie, ceva în genul Bouriţa : Fost-am taur, mare graur, ba chiar mahăr, fără zahăr, şi-acu fac diabet de la closet, de-mi vine să mor încet şi centripet (bă, ce-o fi aia ?!) Şi se va naşte câte-un poet din fiecare astfel de băiet, ba chiar pe muchie de şuriu, c-aşa-i mai nurliu şi mai diliu ăla care crede că nimeni nu-l vede şi are schitomă de pare-o fantomă care cere îndurare, da’ nimeni nu mai are, că s-a terminat, s-a epuizat tot tiraju şi i-au golit alţii garaju’…

      Deşteaptă-te române, şi vezi de-ţi tratează ochii ăia, să nu cumva să dai de skitomă şi să votezi creo fantomă… Ai grijă cum votezi, doar pe cei în care crezi… Iar cei în care nu crezi, fă-te că nu-i vezi… Că ăia-s cai verzi… şi ne duc ţara de râpă şi fac din popor o cârpă… Fă ochii mari, nu dormi-n papuci, dacă vrei ziua de mâine s-o apuci !

     

© Copyright Constantin Frosin
Comentarii (1)  
jan de la gazmetan
Duminică, 8 Noiembrie 2009, ora 14:46

IA VEZI CA AI OMIS CEVA in paragrafu' asta : ..............." Interesant este însa derivatul scotomei : Scotomizare, substantiv feminin care, în psihopatologie si în psihanaliza, înseamna .{aici e buba}. Definitia este luata din Le Grand Robert de la Langue Francaise.

Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online