evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Experienţă pecuniară  -  Castravetele  -  Vânzatorul  -  Duel în Lumea Visurilor  -  Alfa şi Omega  -  Strada Cosmos  -  Depozit.03  -  În noapte  -  Nu deschideţi uşa  -  Bumerangul lui Zeeler  -  Ancheta  -  Păsări de pradă  -  Vatmanul - Purificarea  -  Sentofagia  -  Penato e căutat de prieteni  -  Meduza (III)  -  Sunet pentru suflet  -  Avocatul celui care a vrut să mă omoare  -  Ultima ispitire a sfântului Anton  -  Simbioza  -  Vară cu ciocănitori  -  Unii îmi zic Charon...  -  Nu ne vom mai întâlni în toamnă, domnule profesor !  -  Înainte ca toate imaginile să dispară...  -  Corabia nebunilor  -  Proprietate cu casă şi pădure  -  Jocul Zeilor (VIII)  -  Andru  -  Acolo sus, vulbul  -  Arma secretă  -  A şaptea faţă a tăcerii  -  Brăduţul  -  Luminile oraşului XXIX  -  Aici şi acum  -  Obsesia  -  Colecţionarul  -  Diamantul  -  Pojghiţa subţire a conştiinţei  -  Imdiola  -  Poveste de mahala I : Meciul  -  Amintiri trecute şi viitoare  -  Cuantum sincronicity - formula nemuririi  -  Piatra  -  Virus de sticlă  -  Lumina de jad  -  Lumea lui Ingo  -  Melodia care nu se aude  -  Ignis  -  Colecţionarul  -  Casa de la marginea pădurii


Scrisoarea a treisprezecea “la un prietin”: despre blocajul spiritual al lumii terest

Adrian Botez



Publicat Sâmbătă, 16 Iulie 2011, ora 11:45

      Stimata doamna N.I. -

     

      ...Bine. Vă voi explica ce semnificaţie au (din punctul meu de vedere) versurile următoare: „...Dumnezeul lumii e cenuşă/n-a lăsat pe nicăieri vreo uşă”.

     

      …La sfârşitul secolului al XII-lea şi începutul secolului al XIII-lea, evoluţia spirituală terestră s-a blocat (nu mai exista "nicio uşă", cum am zis eu, în vers!). Totul, în lume, avea pecetea Sfârşitului de Lume (ceea ce eu am numit "Dumnezeul Cenuşii"!).

      ...Atunci a apărut, prin graţia lui Hristos-Mântuitorul Lumii, o "entitate" (îi zic aşa, pentru că nu avea formă umană: era ca o plasmă iradiantă...mai exact, "corp eteric", lipsit de "suportul corpului fizic”), numită Christian Rosenkreuz (adevăratul, iar nu falsul Rosenkreuz, trăitor în veacul al XVI-lea şi întemeietor al Ordinului Rozicrucienilor - care Ordin a fost "resorbit" ulterior, în mare parte, de Franc-Masonerie... - se vrea, de către Franc-Masonerie, identificarea celor doi, ceea ce nu e tocmai corect: "In Germania anului 1604 a fost descoperit, in interiorul unei caverne, un mormint. Conform unei inscriptii gravate pe o placa de arama, monumentul funerar apartinea lui Christian Rosenkreutz, decedat in 1484, presupus fondator al societatii secrete Rose-Croix (Crucea de Trandafiri). Primii care au patruns in sanctuar au fost intrigati, in primul rind, de lumina ce scalda toate obiectele din mausoleu, lumina ce era generata de mai multe lampi eterne si care, asa cum se intimpla cu toate lucrurile importante, s-au stins inainte ca secretul sa le fi fost patruns. Singura mentionare despre respectiva asociatie secreta poate fi gasita doar in Fama Fraternitatis Rosae Crucis, manifestul confreriei intemeiate de Rosenkreutz, publicat in 1613, la 9 ani dupa descoperirea mormintului" - cf. Lămpile eterne, în revista ERA NOASTRĂ, 2011 ).

      ...În jurul "corpului eteric" al adevăratului Christian Rosenkreuz (spun esotericii, printre care şi antropozoful Rudolf Steiner, dar şi esoteriştii Emil Bock [...nu dobitocul nostru!], Thomas Goebel etc.), s-au adunat "cei 12 stâlpi ai înţelepciunii terestre" (de care, în veacul al XX-lea va vorbi, sibilinic, colonelul Thomas Edward Lawrence - n. 16 august 1888 – d. 19 mai 1935 - cunoscut şi ca T. E. Lawrence, iniţiat rozicrucian - prin însuşi titlul cărţii sale, "Cei 7/12 stâlpi ai Înţelepciunii"), "stâlpi" care există, totdeauna, în orice epocă de existenţă terestră şi în orice condiţionări spirituale. Ei au dăruit, spre "absorbire", "corpului eteric" al lui Christian Rosenkreuz, pe cale pur spirituală (să-i zicem, “în limbaj adamic, ante-cădere”...sau, mai vulgar, "telepatie"...), tot ceea ce omenirea câştigase, din punct de vedere spiritual, până la acest blocaj...RECAPITULATIV!!!

      …Cifrele 7 şi 12 sunt echivalente, din punct de vedere simbolic:

      a-4+3 (+=Crucea Golgotică) – şi

      b-4 x 3 (x=Crucea Sfântului Andrei) : 4= simbolul Pământului, iar 3=simbolul Cerului.

      După ce Christian Rosenkrez/"corpul eteric" a absorbit totul, a dispărut din câmpul nostru vizual - şi s-a disipat în acea zonă circumterestră perfect invizibilă ochiului fizic, numită, de esoterici, "Cronica Akasha", pentru că este un soi de eter/aitheros, în care se înscriu/imprimă absolut toate faptele, mişcările, gândurile noastre, pentru eternitate. Este ceea ce creştinismul nostru, pentru o mai bună înţelegere a unui fenomen pur spiritual, a numit-o "catastiful Lui Dumnezeu", pentru toate păcatele şi "bunurile"/faptele noastre bune. De acolo, din zona Cronicii Akasha, Christian Rosenkreuz a revărsat, asupra Terrei şi, deci, asupra omenirii, toate "câştigurile" spirituale" de până atunci, făcându-le permeabile pentru majoritatea umanităţii, deci nemaipăstrându-le în "elitismul" spiritual (în genere, de esenţă monahală). A fost, se zice, revenirea gloriei Duhului, în umanitate (Renaşterea, Iluminismul etc. - ...eu am cu totul alta opinie, in acesta privinţă). “Dacă puteţi deveni o unealtă a lui Christian Rosenkreutz, să fiţi convinşi că cea mai mică acţiune sufletească a voastră se va înscrie în eternitate. O dorinţă nedefinită către ştiinţa spirituală străbate astăzi omenirea. Şi putem fi siguri că pretutindeni unde discipolii rosacrucieni desfăşoară o muncă sârguincioasă, serioasă şi conştiincioasă, se creează valori pentru eternitate. Orice acţiune spirituală, fie ea cât de mică, ne înalţă. Este necesar să avem deplină înţelegere şi veneraţie pentru lucrurile sfinte” – afirmă fondatorul antropozofiei, Rudolf Steiner, în unele dintre cărţile sale, în Evanghelia după Luca sau în Creştinismul esoteric.

      …O fi fost bine cu adevărat, au ba… - nu ştiu, sau, cel puţin deocamdată, nu mă pronunţ decisiv şi nici public...

      ...Ceea ce este demn de remarcat este faptul că, încă de atunci, esotericii creştini au avut o viziune milenaristă: adică, dacă ne-am lua dupa ei (dar şi după atmosfera spirituală emergentă, vizibilă-sensibilă, din lumea terestră), acum, în 2011 (veacul al XXI-lea), se ivesc, deja, premizele unui blocaj spiritual al umanităţii, de aceeaşi esenţă, precum cel de acum aproape 1.000 de ani. De aceea, părerea mea este că, dacă pentru noi, cei limitaţi existenţial-terestru, vremurile deblocării şi ale gloriei spirituale (...revenind, ca trimis al Lui Hristos_Mântuitorul, Christian Rosenkreuz!), ale modificarii reale şi benefice a profilului spiritual al umanităţii, nu vor fi accesibile (cel puţin, nu formei noastre terestre şi nici în… “viziune” terestră!) - pentru generaţiile posterioare/ulterioare nouă, cele care ne succed, “urmaşii noştri” (nu ştiu a câta generaţie, după noi!) - se pare că DA, pentru ei Binele Divin/de Duh Eliberat, se va manifesta, viu şi glorios!!!

      ...Care va să zică, se pot citi “semnele rele” şi în "cheie" bună, chiar glorioasă.

      ...Din păcate, durerile acumulate în mia de ani trecută (de asta pomeneam de "milenii"...: “...Ei, oamenii cu dureri de milenii înţeleg...până şi un vers ca ăsta!!!”), pe noi, cei cu trup şi existenţă mai mult sau mai puţin fizică - ne copleşesc, suntem prăbuşiţi de toată avalanşa de păcate ale umanităţii - pe care, cum zice, vizionar, Dostoievschi, TREBUIE SĂ NI LE ASUMĂM, CA TOTALITATE - FIECARE DINTRE NOI! Altfel, Mântuire - şi nici măcar glorioasa deblocare spirituală, din veacul al XXII-lea… - nu vor exista!!!

      ...De aceea, André Malraux spunea ce spunea ("Veacul XXI va fi religios sau nu va fi DELOC!"). Adică, e posibilă şi varianta ca Hristos să nu mai trimită intermediari "amânători", ci să intervină El Însuşi în istoria tragică şi devenită absurdă, prin păcat hiperbolizat – a umanităţii...şi trecerea la acest registru extrem de acut şi “violent”, al intervenţiei directe a entităţii spirituale supreme, este numită “Sfârşitul Lumii”, dar şi "apocalipsis"/viziunea: umanitatea se va împărţi în cei care vor putea accede la nivelul superior de evoluţie spirituală (foarte puţini... – “grâul”) - şi "neghina", care "se va arde", adică va suferi un proces violent de purificare - şi, parţial, înafara liberului arbitru... ("iar neghina se va arde", ceea ce înseamnă o metanoia extrem de surprinzătoare şi "neplacută", pentru cei CU TOTUL NEPREGĂTIŢI, deci resimţită, DE EI, ca fiind …“violentă”!).

      ...De aceea, şi apariţia stresului nostru subconştient/inconştient, se pare...

      ...Ei, cam asta ar fi, în foarte mare, chestiunea explicării versurilor celor două. Acum, vă daţi seama că n-am vorbit chiar în vânt!

      Doamne,-ajută!

      Cu, mereu, aceeaşi preţuire şi caldă prietenie,

      Adrian Botez

     

      P.S.: 1-...Văd că, în scrisoarea dvs., vorbiţi de un "Maestru", pe care l-aş fi avut. Da, am avut un Maestru - dar el n-a fost (dacă am tradus eu bine), în niciun caz, Artur Silvestri. Între mine şi Artur Silvestri a fost o relaţie de prietenie, de preţuire şi de respect (bănuiesc şi sper) reciproc şi de intensă colaborare.

      Nu pot garanta pentru nimeni, însă. Aşa că mă multumesc să constat că multe idei de-ale lui Artur Silvestri au coincis, spre bucuria mea, cu ceea ce scrisesem (deja!) în tomuri de multe sute de pagini!!! Aveam, deci, în persoana sa, un aliat, într-o ofensivă împotriva paraliziei unor sentimente şi trăiri umane fundamentale, ale românilor (şi pe care, în mod ciudat, majoritatea dintre ei le pierd, progresiv-accelerat!): credinţa religioasă creştin-ortodoxă, tracismul poporului român, patriotismul ca trăire normal-spirituală, “Neamul ca Stare Existenţială Supraindividuală şi ca Entitate Divină" etc.

      ...Iniţierea spirituală mi se făcuse, însă, cu mult, foarte mult (zeci de ani) înainte de a auzi, măcar, de existenţa, pe Terra, a lui Artur Silvestri.

      ...Cât despre "aroganţă" şi "umilinţă", ele sunt foarte/extrem de relative. Şi, deseori, percepţia asupra lor se dovedeşte greşită.

      Eu sunt un biet om, extrem de umil şi smerit, în sufletul şi-n Duhul meu - iar credinţa în Mântuitorul Iisus Hristos este suprema mea trăire de Duh (dacă nu chiar...unica de luat în seamă!!!). Dar observ, cu surprindere (şi suferinţă, mărturisesc!) că destui semeni de-ai mei confundă atitudinea mea de apărare a valorilor autentice, sacre, ale umanităţii create de Dumnezeu, confundă atitudinea mea demnă şi intransigentă, faţă de atâtea otrepe şi lichele amorale (dar şi faţă de istericii inutili!) – …otrepe politice, sociale, economice, ba chiar religioase etc. (impostori, ciocoi, asasini şi trădători de Dumnezeu-Hristos, de Ortodoxie, de Patrie şi de Neam) - drept "aroganţă". Nu pot decât să fiu întristat de această percepţie atât de falsă, asupra persoanei mele - ...dar nici n-am de gând să-mi schimb caracterul, de dragul unei confuzii, de care se fac vinovaţi cu totul alţii decât mine.

     

      2-...Nu ştiu sigur cine este autorul sculpturii, amintind de Fecioara Maria, fără chip terestru… Vă pot doar sugera un răspuns.

      ...Se zice că Michelangelo Buonarotti (iniţiat francmason, cum, pe atunci, veacurile 15-16, erau toţi sculptorii-arhitectii de catedrale-"pietrarii"...), în ultima parte a lungii sale vieţi, ar fi sculptat numai forme "învăluite" în "ne-desăvârşire": trupuri lăsate cu formele umano-terestre "în piatră", adică, în "placenta" non-identităţii (identitatea terestră este, prin definiţie, egoistă!), din lumea Lui Dumnezeu (de fapt, sugerând corpul eterico-astral, deci ...chipurile umano-divine, în "varianta" lumii spirituale!). La fel, "se zice" (eu n-am văzut-o, ci doar am citit despre ea) că ar fi sculptat Pietà (care, în prima variantă, este sculptura sa de tinereţe, cu chipul Maicii Preacurate foarte clar cioplit...), tot ca pe "Giganţii" finalului de viaţă, al lui Michelangelo ("giganţii"/"urieşii"/"horoieşii", din mitologiile dacice, dar şi din Vechiul Testament - sunt, de fapt, făpturile umano-divine din "epoca de aur" a omenirii, când păcatele nu erau, încă, prea multe/"grele"...deci, "forţa gravitaţională", care este expresia cea mai clară a "pierderii aripilor angelice", de către om... - în "epoca de aur", această "atracţie" păcătoasă/consecinţă a păcatului era atât de slabă, încât trupul "urieşilor" ocupa...Galaxia!) - ...adică, având chipul fără trăsături individualizatoare.

      Deci, este posibil ca imaginea pe care mi-aţi trimis-o (şi nu întâmplător este pusă pe coperta "Întoarcerii din Paradis", adică...tocmai din informalul spiritual!... - a iniţiatului rosicrucian, Mircea Eliade!!!) să fie o reproducere fotografică a statuii "Pietà-a-bătrâneţii-buonarotti-ene", adică, a Imaginii Mistice A Maicii Cosmice...

      ...Dar eu nu l-aş exclude nici pe un alt mare iniţiat, întru lumea spirituală: CONSTANTIN BRANCUŞI al nostru! Este un "non-chip" foarte apropiat de cel al...Cuminţeniei Pământului - atâta că-şi ţine mâinile încrucisate pe piept, SPRE CER!!! - în chipul Crucii Creştine/Verticala Punte spre Cer/Cult Solar al Re-Naşterii întru Lumina Veşnică!) - iar nu încrucişate/cazute spre/în poale/uter/Peştera Pământului Născător (adică, marcând Cultul Chtonian!). Dar, cine ştie, va fi sculptat hobiţeanul şi o "Cuminţenie" perfect creştino-celestă! Doar Coloana Infinitului este Imaginea Rugăciunii-Scară spre Cer - dar şi a Re-Generării Creştine (…dar şi a...re-încarnărilor buddhisto-brahmanice...ŞI THRACICE!!!).

      ...Nu cunosc alte personalităţi terestre (mă refer la sculptori, evident!), mai spiritualizate şi în direct contact cu "informalul" lumii celeilalte, decât cei doi.

     

© Copyright Adrian Botez
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online