evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Vrăjitorul  -  Limoniu  -  Creatorul  -  Dialog cu Ion Luca Caragiale  -  Omul cu păsări  -  Intoxicaţia. Investirea de novice  -  Luminile oraşului XXV  -  Lecţie de Umanitate !?  -  Experimentul  -  Aventurile Poetului Rătăcitor : (II) Poetul Soarelui  -  Valea blestemată  -  Tarsius  -  Îngerul cenuşiu - Gabrielle  -  Zori  -  Corespondenţă literară  -  Drum bun  -  Gri şi roşu auriu  -  Geneza  -  Avocatul celui care a vrut să mă omoare  -  Factorul "Haos"  -  Muzica  -  Capsula  -  Punct. ªi atât  -  Lumea prin ţeava puştii  -  Luminile oraşului XXXIV  -  Rochia străvezie  -  Jocul libertăţii  -  Melcul  -  Calul cruciatului  -  Floarea de loldilal  -  Nevastă rea  -  StarCraft : Musafiri nepoftiţi  -  Asura Ni, Drahan - I - Bolte de Crini  -  Sindrom de plecare sau Povestiri dintr-o cârciumă de la marginea galaxiei  -  Fragmentalism  -  Luminile oraşului XXIX  -  Povestea trenului  -  Dumnezeul unei lumi mărunte  -  Pasul craiului de munte  -  Avatarul  -  O viaţă fără început şi fără sfârşit  -  Taxi  -  Puroi II  -  Ziua în care pământul s-a oprit  -  Mimi, Momo şi Mumu  -  Mamal - Oraşul  -  ªarpele de aramă (I)  -  Corabiile lungi  -  Un moment nou sau Cădere în cap spre cerul liber  -  Jazzonia : Cartea Cruciadelor


Disertaţie despre diferitele moduri de apreciere a inteligenţei

Disertaţie despre diferitele moduri de apreciere a inteligenţei
  Lucian-Dragoş Bogdan
A tricky individualism
Not yet
Tears of a star
My values vs. yours II
My values vs. yours
varianta print

Lucian-Dragoş Bogdan



Publicat Luni, 10 Martie 2003, ora 10:05

      Sunteti desigur familiarizati cu totii într-o mai mica sau mai mare masura cu experimentul în care o maimuta era învatata sa foloseasca apa pentru a stinge focul. În scopul de a ajunge la mâncare, era obligata sa treaca de o zona în flacari; lânga ea se afla o cana cu apa pe care maimuta trebuia sa înteleaga ca o poate utiliza pentru a-si atinge tinta.
      Rezultatul experimentului ramâne în umbra ratiunii lui. Realizat de oameni, el se dorea o dovada irefutabila a faptului ca exista inteligenta si la alte specii în afara celei umane. Se pune, logic, întrebarea care este unitatea de masura a inteligentei?
      Precum stim, alte creaturi la rândul lor au fost catalogate ca fiind inteligente. Câinele, de exemplu, cel mai bun prieten al omului, poate fi socotit o creatura inteligenta. Atasamentul sau fata de stapân, intuitia sa în a realiza dezideratele acestuia, nu au trecut totusi peste scepticismul acelora care nu vedeau în asta decât o sensibilitate empatica deosebita a sa. Similara este aprecierea si în ceea ce priveste calul, alta creatura care pricepe comenzile umane si duce la îndeplinire mult mai usor decât alte fiinte sarcinile care îi sunt trasate.
      Daca aceasta dovada de întelegere a comenzilor bineînteles, pe baza unui dresaj nu poate fi considerata inteligenta, atunci ce se poate lua în considerare?
      S-a enuntat teoria ca munca dovedeste inteligenta. Cu toate acestea, multe voci au denuntat vehement o asemenea afirmatie, argumentând ca spiritul de matca al furnicilor si al albinelor, precum si îndemânarea în constructii specifica castorului nu pot fi nici pe departe considerate mostre de inteligenta.
      Capacitatea de a produce în domeniul artei a fost un alt concept darâmat foarte repede. Într-un moment în care arta este extrem de abstracta, nu este o noutate faptul ca elefanti si maimute au realizat opere care pot concura cu succes echivalentele lor omenesti. Este chiar de notorietate scandalul iscat de un grup de tineri care au legat de coada unui magar o pensula si au pus bietul patruped sa realizeze o opera de arta care a primit apoi un aviz favorabil din partea criticilor, asta pâna când a fost scoasa la iveala pacaleala.
      Pe rând obedienta, spiritul practic si creativitatea au fost înlaturate din preajma conceptului de inteligenta. Limbajul a fost permanent incriminat, în masura în care o sumedenie de creaturi au un mijloc sonor de comunicare unele chiar extrem de sofisticat iar conceptul de limbaj articulat constituia un element prea subiectiv. De asemenea, conceptul de fiinta sociala este întrecut de multe alte creaturi iar în ceea ce priveste orasele se pare ca acestea au un rival subacvatic serios în mediul ocupat de caracatite.
      Se pune astfel întrebarea daca nu cumva sistemul de referinta ales a fost de la început gresit. Mai precis, în ce masura poate fi omul considerat a fi o creatura inteligenta? Aceasta este întrebarea la care trebuie sa gasim de fapt raspuns în cadrul acestei disertatii.
      Iar eu cred ca, în sfârsit, mitul suprematiei umane asupra celorlalte creaturi trebuie sa cada. Toate fiintele se tem de foc, în afara omului. Crezându-se ca este o specie evoluata, el a fost îndrumat sa considere ca acesta îi este prieten si îl poate ajuta la nevoie. Acest lucru este, dupa parerea mea, cea mai grava greseala a stramosilor nostri. Omul trebuia sa fie lasat la acelasi stadiu de teama si ignoranta ca si celelalte creaturi de pe Pamânt.
      De aceea, eu propun ca, pe viitor, sa-l aducem din nou la obedienta, deoarece nu s-a dovedit mai demn de aprecierea de inteligenta decât alte fiinte. Îmi pare rau sa afirm ca, poate pentru tot restul perioadei de existenta a planetei, noi suntem singura specie inteligenta!
      Flacarile pocnira vesele, sustinând cu ropote de aplauze discursul de bun simt al vâlvataii.
     

© Copyright Lucian-Dragoş Bogdan
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online