evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Luminile oraşului V  -  Plasa pe jăratic  -  Luminile oraşului XXIX  -  Un viol ratat (Din neant)  -  Greaţă  -  Lacul negru  -  Rochia străvezie  -  Groparii  -  Copilul Visător cu Mâinile de Aur  -  Flida Flado  -  Iubirea de pe Venus  -  Proză scurtă  -  Toate filmele româneşti au un final trist  -  Povestea gândacilor  -  Text experimental  -  Australia, ca o felie de pâine  -  Călătorii cu îngeri  -  Răspuns fără întrebare  -  Cyborg story  -  Avatarul  -  Meduza (V)  -  Tata, ceasul şi căpşunile  -  Între „Ei” şi noi, Pământul! (II)  -  De acum şi până-n noapte  -  Muza  -  De o sută de ori Adrian  -  Himera  -  Disertaţie despre diferitele moduri de apreciere a inteligenţei  -  Regele animalelor  -  Fugind pe cerc  -  Cerc la persoana întâi  -  System Error  -  Luminile oraşului XXXIII  -  Jocul meu pentru Dumnezeu şi ai lui  -  Mamal - Despărţirea  -  Melodia care nu se aude  -  Destin  -  Ultima frontieră  -  Canicula  -  Panica  -  Întreg  -  Atingeri sensibile  -  Viola  -  Caiet de regie  -  Jocul Zeilor (I)  -  Pasomii  -  Jocul Zeilor (IV)  -  Omul - cu - sacul, Timpul şi... Eu !  -  Fabrica de vise  -  Liber arbitru


Luminile oraşului XXXII

Ciprian Ulea



Publicat Sâmbătă, 21 Octombrie 2006, ora 11:16

      - Fir-ar mama ei a dracului de treaba, izbucni Tony. Crown Hotels in Bay City. Asta e mafia albaneza cu tot ce e ea mai rau.

      - Ei si tu, facu TJ. Tu vezi mafie peste tot si straini pusi pe contrabanda. Minte seaca de politai, facu el cu ochiul lui Thari.

      - Pe naiba. Tu chiar, pe ce lume traiesti? Crown Hotels este implicat in nu stiu cate scandaluri cu jocuri de noroc, prostitutie si tot ce mai poate fi incalcare de lege. Este condusa d eun triumviorat de 3 oameni de afaceri din Albania, culmea, toti au fost ministrii in guvernele de acum 5-10 ani. Ba unul a fost ministrud e finante, de razboi si de externe in cadrul aceluiasi guvern.

      - Si ce sa faca in Bay City?

      - Pai e o poarta de intrare super pentru LA. Mai intai fac ce au facut si cu alte cateva orasele din Florida. Cazinouri, jocuri de noroc, droguri, prostitutie, spalare de bani, trafic de stupefiante... mai vrei si altele?

      - De ce n-a fost arestat pana acuma?

      - Pai Statele Unite au o politica speciala in privinta cetatenilor straini cu bani.

      - Iar ajungem la extrema dreapta, facu TJ. Vorbeam acum ceva vreme de White America.

      - Acum imi doresc sa vina aici. Insa Bay City e doar un orasel mic.

      - Ma rog, si oricum sutoritatile din Bay City nu vor autoriza preluarea asta.

      - Nu, dar pana la urma pot forta pe oameni sa vanda casele. S-a mai intamplat. Pe spatiile comerciale se poate construi orice. Iar dupa ce suficienti oameni de afaceri vor intra in Bay City Council, se va schimba situatia.

      - De ce nu preiau Bay City? intreba TJ.

      - Bay City e mai propice unui trafic pe apa, intereveni si Chris Brett. Pana la urma situatia e nasoala.

      - Vii si tu la adunarea de la scoala TJ?

      - Mergem si noi, aproba el.

     

     

     

      Tony Brett patrula cu o mana scoasa pe geamul masinii Chevrolet Caprice 4x4. Trecu spre sediul politiei si trase cu ochil spre casele insirate. Batranul Sam Ewards statea de vorba cu doi necunoscuti, un tinerel inalt cu fata plina de cosuri, imbracat cu un costum scump, iar celalalt, scurt si indesat, imbracat la fel, aducea cu o gorila satula. Opri masina si o lua spre batran.

      - Salutare Sam, facu Tony. Totul este in regula? Ce doresc dumnealor?

      - Nimic, tocmai le explicam ca nu e de vanzare casa mea.

      - Bun, atunci domnii ce mai cauta aicea?

      - Negociem sefule, facu tinerelul obraznic.

      - Ati termitat? intreba Tony pe batran. Acesta dadu din cap afirmativ. Atunci valea, circulati, facu el.

      - Serifule, nu poti impiedica pe nimeni sa circule liber.

      - Asta e o proprietate privata. Iesiti pana nu va rup picioarele. Cu parere de rau, gorila porni spre masina dupa primul. Salutara politicos pe Tony Brett.

      - Multumesc Tony, facu Sam.

      Tony zambi si porni spre masina. Ii placea meseria asta si o facea bine. Oamenii de la Crown Hotels incepusera deja sa faca oarecare presiuni asupra locuitorilor.

     

     

      Noaptea era noroasa, vizibilitatea era zero. Isis naviga usor in intuneric. Chris Brett fuma linistit la prova. Ofiterul secund si navigator Helen Sage statea la adapost in comanda. Jimmy Cornish era la carma zambind ca de obicei. Elisha Robbins statea cu nasul in radar. Era ca de obicei imbracata jumatate in civil, la fel ca si Cornish. Carliontii sai scurti si pielea neagra nu o recomandau deloc ca mitralior de prima clasa. Dintr toti, Helen Sage era intotdeauna imbracata corect, avea parca o obsesie pentru uniforma alba care o prindea de minune, desi avea parul vopsit blond. Acesta era echipata mereu cu uniforma ca pentru o parada

      - Am dat de ei, zambi Elisha. In intuneric nu i se vazura decat dintii. 9 kilometri vest, drum 815. Calculez un drum de interceptie.

      - Capitane, i-am gasit, zambi Jimmy Cornish cu toata gura. Roti comenzile fara sa i se dea ordin. O luam spre ei da?

      - Da normal, zambi Chris. Ii abordam pela spate.

      - Lish, putem mari viteza?

      - Negativ, facu Elisha. Pe timpul asta sa zicem mersi ca i-am reperat. E o ambarcatiune joasa, mai mica decat a noastra, cred ca una pentru viteza. Sigur nu are cine stie ce radar, insa in conditiile astea, daca sporesc alura nu vom mai detecta nimic.

      - Hm... va dura ceva timp, facu Chris. La 9 kilometri. Ei au 30 de noduri, noi ne deplasam cu 33,a maxim 35.

      - Lish... Helen aparu zambitoare pe punte. Poti estima in continuare directia nu?

      - Asta e o intrebare sau ce? facu mica negresa ofensata.

      - Domnule comandant, ce credeti? intreba ea pe Tony. Zambi. Mereu cand incepea vreo urmarire Helen i se adresa cu "domnule comandant".

      - Hmmm.. mormai CHris in barba, bucurandu-se inca de pe acum de bucuria echipajului. Era si el un hatru asa ca se prefacu ca se gandeste. Ma rog... continua el... Se duce direct spre Ladda Bay. Nu are de ce sa intoarca.

      - OK, facu Helen. Prelua comenzile de la Cornish Facu cu ochiul dupa peretele de plexiglas spre Elisha. Pornesc in 3,2,1.

      Brusc, motorul Twin Blackhawk Warrior urla si Isis facu un salt inainte. Cele 120 de tone plecara ca o masina de curse propulsate de motoarele care furnizau 3800 de cai fiecare. Pe vreme buna, daca coborau aripioarele portante, puteau alerga cu peste 150 de noduri. Nu era insa cazul de asa ceva acum.

      Isis recupera distanta rapid. Alerga cu 75 de noduri. Cornish dadu din cap iarasi cu admiratie. Isis sarea pe valuri iar motoarele ieseau din apa. Chiar atunci Helen oprea accelerarea. Tony se tinea de ce putea ranjind cu gura pana la urechi. Dupa peretele transparent se observau si dintii Elishei semn ca si ea zambea.

      Isis se napusti pe un val de vreo 9 metri inaltime alerga mai repede ca el si ajunse pe creasta, unde incepu sa sa prabuseasca.

      - Madre de Dios, urla Elisha din cabina de bucurie. Ne scufundam! zbiera ea bucuroasa. Comandantul dadu din cap si el bucuros. Nici macar el nu era mai sanatos la cap decat restul echipajului. Isis pica cu botul sub apa si disparu cu totul in ocean. Helen, nepasatoare cu pletele blonde vopsite sub sapca regulamentara accelera brusc. Isis isi reinnoi goana dementa prin ploaie.

      - Aici, se auzi sec Elisha din cabina. Imagine clara, zbiera bucuroas negresa. Doi kilometri, zambi ea. Jimmy, treci la radio! Helen trecu in spatele ambarcatiunii urmarite si urmari ritualul Elishei. Toata lumea se aseza comod sa priveasca. Elisha isi lua ca de obicei cana si se duse la filtrul de cafea pe care Helen normal ca il pornise inainte de a incepe urmarirea. Isi turna o cana, apoi porni agale la calculatorul de tragere. Apuca mouse-ul cu mana si cu totii zambira. Inchise audio playerul si incarca programul de trageri, care dupa regulament ar fi trebuit sa fie mereu pornit, bineinteles, insa cum cerea cam multe resurse, nu s-ar mai fi auzit muzica asa cum trebuie. Lua o gura de cafea si isi aprinse si o tigara. Secundul avea bricheta pregatita.

      - Gata, sufla lisha fumul. Ia uite, aproape am si vizual. Doamna comandant secund, sinteti amabila sa va apropiati de copaia din fata un pic?

      - Cat de aproape? intreba Helen.

      - Ma rog, oricat, avand in vedere ca ala ne-a detectat si acuma fuge.

      - E de ajuns? ranji ea. Goneau cu 60 de noduri. Ambarcatiunea din fata era una de curse, probabil ca prindea tot cam cat Isis, insa calitatile navigabile ale barcii Pazei de Coasta erau mult superioare, evident. Barca din fata alerga puternic. Scapase de cuterele Pazei de Coasta, de urmarirea din avion la inalta altitudine si din elicopterele Sea King, iar acum se afla aproape la adpost.

      - Poti merge un pic mai repede? zambi inocent Elisha.

      - Sa vad. Brusc Isis urla si ajunse in cateva secunde la 80 de noduri. Da, ranji ea. Se poate.

      - Da, multumesc, facu Elisha. Comandante?

      - Liber, cu avertimentele de rigoare, facu el pe un ton care se voia chipurile sever.

      - Aye aye sir, raspunse micuta negresa prompt. Trase cateva proiectile, in rafale foarte scurte, un pic in pupa celui urmarit.

      - Atata poti? facu Helen mirata.

      - Sa vad... facu Elisha pe ganduri. Se indrepta de spate. Cu stanga lua cana de cafea iar cu dreapta apuca mouse-ul. Apasa click si ramase cu degetul asa. Setarile le facuse in timpul schimbului de replici cu Helen.

      Tony ar fi jurat ca rafala lunga nuratase cu nici un proiectil. Holba ochii din nou. Benzina de la suprafata apei incepea sa ia foc. O singura rafala lunga si din barca urmarita numai ramasese nimic. Atinsa la pupa, isi pierduse directia si facuse un salt de vreo 50 de metri lungime si 20 inaltime, apoi se facuse praf. Ceea ce il lasase paf era insa faptul ca Elisha urmarise cu rafala barca ce zbura in aer, lovind-o pana cand aceasta cazuse in mare inapoi.

      - Tinta nu a oprit la somatiile noastre, a fost distrusa, anunta prin radio Tony.

      - Am notat de mult, facu vocea operatorului ardio de pe cuter. Voi nu prea mai inspirati incredere, sa stiti. Nimeni nu opreste cand il somati voi.

      - Pai parca si voi ati patit-o acum trei saptamani nu? facu Tony inocent.

      Se auzi doar rasul operatorului. Cu trei saptamani inainte, cuterul respectiv trasese cu tot armamentul inr-o barca similara cu cea distrusa de ei. Nici o bucata ramasa din barca atacata nu depasise 20 cm lungime.

     

     

     

     

      Thari conducea linistita micul Suzuki spre sediul politiei din Bay City. Mergea sa se intalneasca cu Tony, TJ si Samantha. Aveau de gand sa o ia pe tarm spre LA, sa vada cum mai arata acolo. Cei trei deja luasera doua ATV-uri de teren de la magazinul lui TJ. O masina inchisa la culoare tras ebrusc in fata ei. Portiera se deschise si doi insi venira la ea, scotand-o aproape pe sus de pe locul soferului. Amuzata, Thari vazu ca ii pusera o caciula pe fata, apoi fu condusa spre duba trasa ceva mai incolo. Numarase sase oameni, asa ca se hotara se se distreze un piculet. O impinsera cam brutal in duba si se hotara sa tina minte asta.

      Duba goni, iat Thari se orienta dupa miscare. Soferul facu cateva ocoluri ca sa fie sigur ca victima nu va retine traseul. Intrara dupa 20 de minute intr-unul din hangarele parasite ale docului11 ale partii de sud a portului. Erau la marginea LA. Coborara din masina.

     

     

      Tony se facu negru la fata vazand Vitara ci portierele deschise. TJ si Samantha schimbara priviri scurte.

     

      In cladirea inchisa si intunecata se petrecea ceea ce ar fi trebuit sa fie o drama. Thari incerca sa s eprefaca speriata. Cu totul erau opt insi, care isi tineau destul de neglijent armele.

      - Vei da telefon prietenului tau, ii spuse cel ce trebuia sa fie cel mai fioros. Ii spui ca esti ok si gata.

      - Pot sa-i spun unde sant? intreba ea.

      - Esti invitata mea, ranji cu gura pana la urechi fiorosul.

      - Alo Tony? Thari, da sint in regula. Am fost rapita. Veniti sa ma luati. South LA, docul 11, hangar 3 sau 4, facu ea razand. Consternat, fiorosul ii smulse telefonul.

      - Asteapta inca un telefon. Ar trebui s-o omor pe mica ta prietena, scrasni el din dinti si inchise. Se intoarse spre Thari maraind.

      Thari privi cu uimire, apoi impinse degetele impreunate cu putere in gatul lui. Simti coloana vertebrala in degetul mijlociu. Cu stanga apuca arma omului si impusca doi dintre rapitori inainte ca fiorosul sa atinga pamantul. Inainta spre ceilalti, acoperind pe toti in raza vizuala.

      - Iesiti la vedere, racni ea. Idiotule, zbira ea si trase. Un istet incerca sa puna mana pe un pistol. Cazu de pe scarile de otel cu pistolul langa el. Alinierea la mijloc, zbiera ea. Ramasesera patru, iar unuldin ei trecu pe sub pasarela suspendata de otel care se afla prinsa cu cabluri la 6 metri inaltime. Thari profita de situatie si trase in cabluri. Pasarela se rupse din cabluri si cazu drept pe om, strivindu-l. Mai repede! racni ea incantata. Nu vedeti ce se intampla? Pipai arma. Heckler Koch 144, constata ea multumita. Un specialist gandi ea, un specialist fioros si mort. Hei, in coloana spre mine, repede, comanda ea si cei trei socati inca se indreptara spre ea. Ridica HK-ul si trase in plin in primul. Gloantele trecura si prin ceilalti doi aflati in spatele ei. Dadu din cap aprobator si se gandi un pic. Dadu din umeri si lua armele celorlalti. Trase la intamplare cu generozitate neuitand niciuna dintre ele, apoi le puse la loc, avand griga sa imprime amprentele fostilor proprietari pe ele. Nu era o treaba extraordinar de isteata, se gandi ea, insa alta idee nu-i venea si putin ii pasa. Semana totusi destul de mult cu o razbunare intre membrii aceleiasi bande. Gasi un scaun pliant textil aflat acolo si ramase ganditoare. Apoi se ridica, lua scaunul cu ea si se indrepta spre iesire. Deschise usa hangarului si deplie scaunul. Se aseza pe el privind in jur noaptea.

     

     

     

      Capitanul il batu pe umar pe Tony si ii ura noroc. Thari avea o mutra socata si ingrozita. Politaii trebuiau sa o scoata la cap cu investigatia. Totul era plin de tuburi si de cartuse trase. Thari reusise sa o scoata la capat cu bine cu declaratia, fusese coerenta si reusise sa inventeze niste gogomanii uriase, apoi trasese cate o mutra de om socat. Tony o luase de langa anchetatori. Se gandea serios sa o duca la un psihoterapeut.

      - Pe aia trei de langa bidoane i-am gaurit de-odata, sopti ea misterioasa spre TJ.

      - Cu ce? sopti el.

      - Cu Heckleru ala de colo, arata ea.

      - Poate de la un metru, bombani el.

      - Ete na, acuma voiai de pe cheu? De ce naiba pun astia paturi pe tine mereu cand te-ai confruntat cu accidente si alte astea? sopti ea ofticata.

      - Procedura standard, replica TJ. Se intoarse cu spatele sa nu i se vada rasul.

     

     

© Copyright Ciprian Ulea
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online