evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Pasul craiului de munte  -  Pacientul  -  La lumina...  -  Nick  -  Un moment nou sau Cădere în cap spre cerul liber  -  Gri şi roşu auriu  -  Spiritul este liber şi insurgent  -  Ciorna  -  Taina norilor  -  Nouăsprezece zile (I)  -  Oglinda îngerilor  -  Dispariţia  -  Experimentul  -  Je t'aime mélancolie  -  Aseară...  -  Meduza (VI)  -  O Poveste (?) modernă  -  Reactorul  -  Istoria spirilor de la începuturi până la trecerea munţilor  -  Luminile oraşului IX  -  Războiul lumilor  -  Ambiguitate clinică  -  Fântâna de iasomie  -  Visul demiurgului  -  Supravieţuitorul  -  “Virusul”  -  Melcul  -  Aventurile Poetului Rătăcitor : (I) Prinţul Canalelor  -  Inelul de platină  -  Lacrimi de stea  -  Ea, eu şi ei  -  Omul invizibil  -  Învingătorul ia totul  -  De profundis  -  Gondolierul  -  Uitarea  -  Delir  -  Fereastra din spate  -  Destin  -  Puroi III  -  Comando Fox  -  Dansând pe sârmă  -  Parte din mintea ta  -  Jocul Zeilor (IV)  -  Meditaţie  -  System Error  -  Visul  -  În beci  -  Submarinul Roşu  -  Om vs. cyborg


Nyprus

Lucian-Dragoş Bogdan



Publicat Marţi, 25 Martie 2003, ora 10:05

      Nyprus era un retardat mintal. Traia pe un mic asteroid din clasa C, mesterind toata ziua la naveta lui fotonica.

      Prefera sa traiasca singur. Vorbea cu mare greutate si se misca ciudat, târându-si partea dreapta a corpului, balanganindu-si capul într-o parte si în alta. Pe orice planeta sau statie spatiala ar fi fost batjocura multimii, dar aici nu se afla decât o gramada mare de metal care nu îl judeca dupa aparente.

      Din punctul de vedere al navetei, el era creatura perfecta. O îngrijea si o dichisea, reparându-i pâna si cele mai mici defectiuni cu maruntisuri aruncate de unii si de altii pe ici si pe colo. Era de-a dreptul de neînchipuit de câte lucruri folositoare se debarasau oamenii pe asteroizi, în spatiu sau pe diferitele planete pe care treburile îl faceau sa ajunga.

      Caci Nyprus avea de lucru. Nu era un parazit de pe urma caruia sa profite vreun sef de clan dornic de a stârni mila celor din jur. Nyprus avea mândria lui si muncea. Transporta lucruri dintr-un loc al sistemului planetar în altul. Mai mult, facea acest lucru fara a cere vreo plata în afara de mâncare.

      Nici nu avea nevoie de mai mult. Naveta îi asigura locuinta, statul îl scutea de taxe datorita handicapului, iar trebuinta de cine stie ce lucruri nu avea. Tot ce era necesar se gasea pe naveta sau în deseurile aruncate aiurea, iar propulsia fotonica nu presupunea nici o cheltuiala.

      Cei dornici sa apeleze la serviciile lui nu aveau decât sa-si aduca obolul în mâncare, în functie de timpul cerut de misiune si de greutatea încarcaturii.

      Caci Nyprus nu accepta pe nimeni la bordul navetei sale. El încarca si descarca tot, constiincios, având grija cu pachetele indiferent daca pe ele scria "Fragil" sau nu. Pentru el erau toate la fel si asta nu numai din pricina ca nu stia sa citeasca. Toate coletele erau platite la fel si deci necesitau aceeasi atentie din partea lui.

      Avea clienti, caci plata era o nimica toata pentru multi si, în plus, Nyprus conducea cu o prudenta extraordinara. Refuzat de multe ori în tinerete din cauza handicapului, convinsese în cele din urma comisia ca este unul dintre cei mai atenti soferi spatiali. Nimic din ceea ce se întâmpla în trafic nu-i scapa si nici macar o data naveta lui nu fusese cât de aproape de vreun accident. Atent întretinuta si condusa, pasarea de metal parea ca devenise una cu conducatorul ei, strecurându-se prin praful cosmic abia ghicita.

      Nici macar controlorii de trafic sau vamesii nu o mai bagau în seama. Când aparea Nyprus, toti îi faceau loc.

      Caci Nyprus refuza orice transport ilegal, indiferent ca era vorba de arme sau de droguri. Le învatase, dumnezeu stie cum si le îndeparta din clipa în care îi erau puse în cale.

      În plus, Nyprus era cinstit pâna la ultima îmbucatura. Nu accepta sa fie platit mai mult decât facea munca lui. Asa se întâmplase si în ziua în care negustorul cel gras venise si îi propusese sa mearga pe orbita de la limita sistemului solar pentru a face zece transporturi de marfa. Fusese momit cu o suma enorma de bani si o cantitate inimaginabila de mâncare.

      Nyprus refuzase politicos creditele si portionase cu mult bun simt mâncarea, returnând surplusul. Mai mult, îl informase pe negustor ca dorea sa i se dea doar a zecea parte din mâncare pentru fiecare transport, urmând ca plata sa devina completa odata cu ducerea la bun sfârsit a însarcinarii.

      Odata contractul îndeplinit, negustorul cel gras îl informase ca dorea sa-l prelungeasca pe termen nelimitat, ba chiar sa îl angajeze pe Nyprus. Acesta ridicase încet un deget si remarcase ca nu era bine sa tentezi soarta. "Viata este un lucru bine delimitat", gungurise Nyprus, "si nu e întelept sa treci peste delimitarea ei vorbind despre ceva fara un termen precis".

      Contractul trebuia deci reînnoit dupa fiecare misiune, lucru cu care negustorul trebuise sa fie de acord, bombanind desigur despre birocratia excesiva. "În plus", continuase Nyprus, "eu îmi sunt singur stapân prin nasterea pe aceasta lume, iar viata mea nu poate apartine altcuiva. Doar eu ma pot angaja pe mine", încheiase el.

      Pus în fata lipsei de flexibilitate a lui Nyprus negustorul cedase. Si asa, timp de aproape trei ani Nyprus facuse drumuri între centrul si periferia sistemului solar, strecurând pe ici pe colo si câte un contract exterior, dormind în naveta pe care o dichisea continuu si mâncând cumpatat în fiecare zi.

      Dupa trecerea celor trei ani, nave uriase si bine înarmate se napustisera de la periferia sistemului solar spre centru, distrugând totul în cale. Centrul ripostase si o batalie crâncena se iscase în sistem. Orase, navete, oameni cadeau zi de zi prada infernului si Nyprus se vazuse nevoit sa coboare spre planete pentru misiuni locale marunte în urma carora putea capata ceva de mâncare. Asistase chiar si la distrugerea uneia dintre navele gigant si constatase cu uimire ca toate subansamblele componentelor de la bord semanau izbitor cu marfa pe care negustorul cel gras " despre care aflase ca apartinea unui partid politic cu un nume ciudat, ceva despre nationalism " îl platise sa o transporte.

      Razboiul nu-i placuse lui Nyprus si de aceea se retrasese pe asteroidul sau si intrase în camera cryogenica pe care o asamblase de-a lungul anilor, stabilind ca termen de iesire o data ulterioara (nestiind carte, nu putea spune cu precizie care).

      Aparatul functionase, bineînteles, în parametri si, într-o buna zi, Nyprus deschisese ochii si constatase ca îi este extraordinar de foame.

      Pornise în spatiul pustiu si coborâse pe cea mai apropiata planeta. Acolo cautase zadarnic vreo asezare si, în cele din urma, se vazuse nevoit sa se apropie de un grup speriat de oameni. Acestia adunasera în graba câteva fructe si, prosternându-se, le asezasera în fata lui. Nyprus le luase, multumindu-le, apoi se oferise sa le rasplateasca bunavointa transportând ceva. Dupa o vreme, s-au înteles.

      Acum Nyprus viziteaza periodic bazele de aprovizionare construite de oameni pentru el. Acolo îi pun mâncarea si tot de acolo Nyprus ia marfa care trebuie transportata.

      Programul riguros al lui Nyprus cuprinde toate planetele pe care mai sunt colectivitati - mici, spre nedumerirea lui. Si-a facut o harta cu toate "altarele" " cum le spun oamenii " si are grija sa nu întârzie niciodata.

      Din pacate, nimeni nu mai vrea sa transporte marfa între planete.

      Cu atât mai putin pâna la marginea sistemului solar.

     

© Copyright Lucian-Dragoş Bogdan
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online