evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
El cu durerile şi greşelile lor  -  K  -  Lumina neagră  -  Ultima ispitire a sfântului Anton  -  Luminile oraşului XXXIII  -  Sfântul  -  Jocul Zeilor (VII)  -  Ea, eu şi ei  -  Molecula Vieţii de Apoi  -  Cursa  -  Halucinaţie  -  Uezen  -  Drum bun  -  Alertă !  -  Aura urii  -  Vinerea Rozinelor Timpurii  -  Reactorul  -  Puterea pereche  -  ªahul de duminică  -  Luminile oraşului XXI  -  X Factor  -  Un viol ratat (Din neant)  -  Aedes  -  Viola  -  Între „Ei” şi noi, Pământul! (I)  -  Halta părăsită  -  Psihopatul  -  Sindrom de plecare sau Povestiri dintr-o cârciumă de la marginea galaxiei  -  Big Bang Boo  -  Păsări de pradă  -  Primăvara nucleară  -  Coşmar  -  Rapsodia  -  Jocul Zeilor (I)  -  Talent  -  Zori  -  Străinul  -  Câmpul de luptă  -  Duhovnicul  -  Coconul  -  Almateea  -  Poveste cu un zmeu  -  Colecţionarul  -  Luminile oraşului XVII  -  Eu şi Cu Mine  -  Dona  -  Omul-care-stătea-cu-nasul-în-flori  -  Al nouălea iad  -  Poporul perfect  -  Dincolo de evoluţie


Aniversarea

Aniversarea
  Cezar Mazilu
Întâlnirea
Panica
Casa nebunilor
varianta print

Cezar Mazilu



Publicat Miercuri, 27 Decembrie 2006, ora 09:14

      Ma duceam la un chef, de ziua unui prieten. Statea la ultimul etaj al unui bloc turn. Liftul era blocat, bineînteles.

      Înauntru, muzica era un pic cam tare si aerul dopat cu fum. Mirosea a neaerisit si a cartofi prajiti. M-a primit mama amicului meu, fardata mult si cu un sort de bucatarie peste hainele de seara. Avea un zâmbet mare si mâinile pline de maioneza. I-am sarutat un colt de deget. Mirosea parfum scump si a mâncare. M-a condus spre dormitorul unde se tinea cheful. Amicul meu era în picioare printre trei fete si câtiva tipi asezati pe scaune ca la cinema. Strângeau cu totii ceva între degete: tigari sau pahare cu zemuri diferit colorate.

      Salut, i-am zis, la multi ani! La multi ani, a spus si el si ne-a pupat pe obraji. Am trecut la prezentari si am cântarit rapid puicutele. Cinci, cu toate. O liceanca exploziva, o maritata, cu priviri de foc, doua soptitoare grupate în bisericuta si o urâtica plina de verva. Baietii erau niste mucosi, cu fete neinteresante si însirati ca margelele pe lânga zid. Am luat si eu un pahar, la nimereala. Ce-i asta, întreb un ochelarist, preocupat de o farfurie cu mâncare. Punch, zice. De mere. Ei, nu pe bune, îmi spun eu în minte si gust. Era bun, un compot reusit, amestecat cu câteva picaturi anemice de alcool. Îmi scot tigarile si-mi zic ca o sa fie o noapte lunga si treaza. Apoi ma asez la pânda, privind picioarele fetelor.

      De departe, cea mai reusita era maritata. Avea un fel retinut de a-si undui formele si asta electriza. Majoritatea privirilor se duceau discrete în directia ei. Pe urma, era fata de liceu. Frumoasa, pacatoasa, dar cam abrupta. Se misca fara gratie. Si râdea cam tare. Apoi, cele doua. La fel de înalte, îmbracate aproximativ la fel si uitându-se cam în aceeasi zona. Se vedea ca sunt prietene si îsi sunt suficiente una alteia, deci ieseau din calcul. Nu puteai face sau spune ceva cu una, pâna nu afla cealalta.

      M-am aruncat atunci pe urâtica si surprinzator, mi-a dat atentie de la primul cuvânt. N-a spus mare lucru, dar m-a ascultat rabdatoare. Asta e marea calitate a unei femei nu prea frumoase. Stie sa astepte si sa se faca un camarad bun. Era exact ce aveam nevoie. Un pahar cu ceva mai mult în el, o femeie si un camarad. Pâna la urma, seara putea fi reusita.

      Între timp, s-a trecut la o muzica ceva mai rapida si s-au stins luminile. A ramas un bec colorat si anemic. Am umplut paharul. De data asta cred ca era votca si suc, în amestec fifty-fifty. Buna chestia. M-am pus pe vrajeala cu fata pe care o acaparasem deja. Amicul mi-a facut cu mâna, în semn de solidaritate masculina. O sa-mi spuna el mai târziu ce si cum, despre ea.

      Pâna una alta, mi-am luat partenera la dans, timp în care nu-mi tacea deloc gurita. Începuse sa-mi fie bine. Partenera mirosea placut a migdale si se lipise de mine. Muzica urla în draci si eu sopteam aiureli la urechea ei. Începeam sa ma pilesc. Dupa cam al patrulea pahar, m-a sagetat scurt un dor de baie. Am ramas pe loc, suportând stoic. Masculii prezenti se saturasera de tigari si pahare si pluteau în cercuri din ce în ce mai strânse catre tipe. Ele evaluau din ochi pe fiecare si-si faceau deja calculele proprii. Aparent, erau deja doua perechi. Eu cu urâtica mea si maritata cu sotul ei, care oricum erau în afara cartilor. Ramasesera trei cu trei. Gazda a pus laba pe o jumatate de bisericuta, una bruneta, tunsa scurt si cu sâni enormi. Restul a ramas la numaratoare. Atunci mi-am spus ca e momentul sa ma las dus de chemare. Sa nu pleci, am spus fetei, ma întorc repede. Am fugit apoi spre baie.

      Când eram închis acolo, s-a auzit troznetul acela ciudat, urmat de un tânguit prelung. O chestie de vreun minut lung si o trepidatie groasa si neclara, pe care o pricepeam mai mult din instinct. Cred ca m-am speriat putin. Sentimentul general era însa o nedumerire tulbure, care ma încerca în momentul când ma spalam pe mâini. Mi-am dat repede cu apa si pe fata si am iesit urgent. Casa era cufundata în bezna si bucataria unde doamna mesteca maioneza, disparuse cu totul. Parca nici usa nu mai era. Am trecut bâjbâind pe holul îngust catre dormitorul cu votca, femei si fum de tigara.

      Prin geamul mat al usii, am vazut urma palida a luminii de ceara. Parca nimic nu se schimbase. Era în continuare muzica. Ce lipsea însa, era miscarea. Umbre ratacind prin geamul mat, zgomot de tocuri pe parchet, clinchet de pahare sau fâsâit de fuste lungi. Am apasat clanta si am intrat. Am ramas acolo, crucificat în pragul usii. Ochelaristul îsi mânca tacticos mâna, gemând de placere. Sânge picura pe podea si ochelarii îi erau patati cu picaturi mari si rosii. Liceanca se sprijinea de masa si se uita la picioarele ei lungi, topite de la genunchi în jos. Se facuse o balta mare în jur si ea se chinuia stoic sa strânga pretioasa pasta de picioare. În coltul opus, amicul meu tinea tandru de par bruneta lui cu sânii mari. Vorbea rar si afectuos, în timp ce-i scutura capul desprins de trup. Un tip se dizolvase într-una din gemene si rezultase o fiinta neverosimila, cu sâni si patru mâini, plus doua capete, dintre care unul cu barba. Stateau si sughitau asa, pur si simplu.

      Urâtica mea disparuse. Dupa ce am scanat încaperea, am descoperit-o socat într-un colt. Era încastrata în zid, ca un ornament, plin de gemete însa. Restul n-am mai stat sa vad. Am închis transpirat usa si am facut stânga-mprejur. În holul întunecat, m-a izbit un miros de mortaciune si m-am împiedicat de un corp moale. Precis nu fusese mai devreme acolo. Am sarit peste el instinctual. Probabil era doamna, cu sortul peste rochia de seara. Am fugit speriat prin holul umed, în timp ce-mi spuneam ca seamana cu un mormânt. Nici nu stiu cum am ajuns la parter. Blocul parea pustiu si înghetat. Am deschis usa si am fugit afara. Aerul rece m-a izbit, ca un cutit în inima. M-am oprit o clipa sa rasuflu. Era o ora târzie si strazile pustii. Mi-am scuipat în sân. Am jurat ca n-o sa mai calc pe-acolo câte zile oi mai avea. Si mi-am facut cruce. Apoi am plecat uluit si transpirat, catre casa.

     

© Copyright Cezar Mazilu
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online