evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Taina norilor  -  Outland  -  Dispariţia  -  Cerşetorul  -  Aedes  -  Luminile oraşului XIV  -  Un viol ratat (Din neant)  -  Claviaturi  -  Jocul Zeilor (IV)  -  Mărire şi decădere  -  Paznicul grădinii de piatră  -  Concurenţă neleală  -  Cruciada bucătarilor  -  Timpuri Noi  -  Cum să te fereşti de urs  -  Calul cruciatului  -  Vizita  -  Fabrica de vise  -  Vânzătorul de ghilotine  -  Luminile oraşului XXXIII  -  Visul demiurgului  -  Castravetele  -  Darul divin  -  Casa de la marginea pădurii  -  Nu ne vom mai întâlni în toamnă, domnule profesor !  -  Jocul Zeilor (III)  -  Timpul schimbării  -  Transcendere  -  Fragmente de... viaţă  -  Cap de listă  -  Vânătoarea  -  Meduza (V)  -  Întâlnirea  -  Mămica şi El Diablo  -  Ziua a şaptea  -  Pojghiţa subţire a conştiinţei  -  Limoniu  -  Masa de duminică  -  Peştera II  -  Striptease  -  Omega  -  Conştiinţa lui Uezen  -  Norma  -  Meduza (IV)  -  Parte din mintea ta  -  Ultima ispitire a sfântului Anton  -  Gender X  -  Scrisoare din Hipercubul 13  -  Arta fugii în cinci acte  -  Sclipiri de Soare


Poveste de mahala I : Meciul

Emma Brad



Publicat Duminică, 18 Februarie 2007, ora 18:56

      Cele mai multe lucruri pe care le fac (debitate desigur de o minte sclipitoare ca a unui soldat ce dezerteaza intrigat ca nu a primit email de la X sau Y) sînt rautacioase.
      Haha!
      Ma uitam la mama cum îsi ridicase mîinile în aer cu acelasi gest pe care îl stiam atît de bine si, bineînteles, aceeasi replica.
      „Elenoooooo, daca luai, maica, un român, bataia dracu’ ce mîncai. Da’ l-ai gasit pe prostu’ asta, ca daca era unu’ ca tac’tu... Hehe, maica, pe mîna mea sa fi fost, jar mîncai....”
      Aceeasi placa, aceleasi replici... Parca mi-ar fi fost soacra, nu mama (dar las’ ca nici eu nu sînt de pus pe rana).
      Nu o mai ascult. Stiu exact care va fi urmatoarea ei replica.
      Ma ridic anevoie de la birou si ma apropii de fereastra.
      Nea Vasile joaca barbut în spatele boschetilor din fata blocului. Tanti Leana îl balacareste de la balcon si arunca spre el cu vreo 3-4 cartofi (nu se îndura de ceapa, cica e prea scumpa).
      Baba de la trei arunca si ea o galeata de apa statuta, sau ce Dumnezeu o fi fost lichidul acela galben.
      Cîtiva copii îi dau replici babei, care arunca asupra lor o ploaie de blesteme.
      Hopa, scandal.
      Mama (sa piarda ea asa ocazie?!) fuga jos. (Uite-asa am scapat eu de gura mamei în ziua aia).
      Se mai aduna cîteva babe si sa te tii neica.
      Al treilea „razboi” mondial, nu alta.
      Cotoroantele vs „îngerasii”.
      Cînd meciul era înca în prima repriza, se porni o ploaieeee.
      Ai fi zis ca meciul se sfîrsise si era remiza. Ei, as!
      În mai putin de 15 minute, strada era inundata de te puteai da cu barca, vorba ceea.
      „Îngerasii” suteaza cîteva „mingi” si marcheaza. Goool. Babele erau... ude.
      Ranite în orgoliu, îsi ridica poalele si fuga dupa îngeri prin apa murdara. Dar îngerii au aripi si babele bastoane.
      Cînd îngerii mai sutau cîte-o „minge”, babele îsi fluturau bastoanele, promitîndu-le cîte-n luna si-n stele, de-i vor prinde.
      Tîrîitul telefonului ma facu sa tresar.
      – Alo!
      – Ely, sînt în capatul strazii. Îmbraca-te si vino. Nu pot baga masina pe strada, se murdareste.
      – Si cum vrei sa vin?
      –...Ia cizmele de cauciuc ale mamei.
      – Cizme în mijlocul verii?
      În fine. Nu avea rost sa o lungesc, nu si-ar fi bagat masina pe strada inundata nici împuscat. Mai repede ar fi venit si m-ar fi purtat în brate pîna acolo, dar masina nu ar fi murdarit-o. (Daca ar sti ca acum 4 ani am avut grija sa fie „aranjata”, dracu’ ar fi al meu...)
      „Împrumut” o pereche de pantaloni scurti si un tricou de la fratele meu si o iau desculta prin apa infecta pîna la masina.
      Cînd ma vede astfel îmbracata, aratînd ca muma padurii, ramîne perplex.
      – Esti nebuna! Tu vezi cum arati?
      – Ei lasa, îi zic. A trecut mult timp de cînd nu mai caut cretini.
      (Norocul meu ca nu întelege bine)
      Ce-o fi zis pe limba lui, Dumnezeu stie.
      Dau muzica la maxim si ma întreb: care o fi scorul ?

© Copyright Emma Brad
Comentarii (4)  
Emma
Vineri, 12 Octombrie 2007, ora 12:45

Gabriel, nu e...

Gabriel Braila
Luni, 14 Mai 2007, ora 23:38

acum vad ca e text autobiografic

Emma
Miercuri, 25 Aprilie 2007, ora 11:49

eram si eu candva :P

ps. mersi de citire si semn

Catalin-Cristian Petre
Miercuri, 28 Martie 2007, ora 19:06

He-he ! Si eu sunt ingeras :D

Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online