evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Fluturi  -  Casa libertăţii  -  Viola  -  Nevastă rea  -  Dincolo de ceţuri  -  Vise în adâncuri de stâncă  -  Luminatii, efemeride simbolice  -  Câmpurile magnetice ale lui Belizarie  -  Peştele albastru  -  Un moment nou sau Cădere în cap spre cerul liber  -  O scânteie într-un ocean de linişte  -  La frontieră  -  Outland  -  Între „Ei” şi noi, Pământul! (V)  -  Închis  -  Visul demiurgului  -  Odă pentru Măria Sa, Îngerul nostru  -  Ciorna  -  Nu vreau să fiu un erou !  -  Străinul  -  Piese de muzeu  -  Criminali Umanitari  -  Acolo sus, vulbul  -  Jocul Zeilor (II)  -  Tânăr si încă nescris  -  Pulbere de stele  -  Regele animalelor  -  Cruciada bucătarilor  -  Locul pierdut  -  Poveste de mahala IV : A înnebunit lupul!  -  "ªi caii se împuşcă, nu-i aşa ?"  -  Povestea unui ceas  -  El cu durerile şi greşelile lor  -  O Poveste (?) modernă  -  Întâlnirea  -  Omul - cu - sacul, Timpul şi... Eu !  -  Valea blestemată  -  O şansă pentru câţiva  -  Darul divin  -  Bătălia pentru supravieţuire  -  Exterminatorul  -  Partida de bridge  -  Cuantum sincronicity - formula nemuririi  -  Conştientizarea  -  Coconul  -  Gender X  -  Ambuscadă pe Uslar  -  Experimentul  -  Echilibrul  -  Umbra


Zombi

Zombi
  Ace F. Rebrant
Chipul de pe Marte
System Error
varianta print

Ace F. Rebrant



Publicat Luni, 17 Decembrie 2001, ora 10:05

      - Dacă nu există monştri, atunci cine sau ce locuieşte de şaptesprezece ani în dulapul meu de haine ? întrebă dezamăgit bărbatul cel scund, îndesat şi chel.
      Doamna psiholog zâmbi îngăduitoare auzind remarca pacientului. Deşi îl trata la domiciliu doar de trei săptămâni, acum îl vizita a patra oară, putuse deja să stabilească faptul că avea de-a face cu un caz irecuperabil. Omul susţinea cu o încăpăţânare obsesivă că în dulapul din garderoba sa locuieşte un zombi. Din fericire, faptul nu părea să-l deranjeze deloc pe bolnav, potrivit propriilor sale mărturii, se înţelegea foarte bine cu zombi-ul, îşi petreceau serile împreună uitându-se la televizor sau jucând şah. Pacientul este celibatar, trăieşte singur, de aceea n-a apelat la ea trimis de familie, ci la îndemnul vecinilor şi al colegilor.
      - În afara Dvs., a mai văzut cineva fiinţa respectivă? se interesă doctoriţa.
      - Nu, dădu bărbatul din cap.
      - Tocmai, pentru că nici nu există, triumfă psiholoaga. În cazul Dvs., această arătare joacă exact rolul pe care îl are tovarăşul de joacă invizibil al copilului de vârstă preşcolară. El are un prieten, dar nimeni altcineva nu-l poate vedea...
      - Doamnă doctor, nu mai sunt copil. Nu l-a văzut nimeni, pentru că nu-i place să iasă afară, iar eu nu obişnuiesc să invit pe nimeni acasă. Mai degrabă mă duc eu în vizită. Nu-i place deloc în societate, zice că îl deranjează felul în care se holbează oamenii la el.
      - Şi desigur, se străduieşte să vă convingă să rămâneţi şi Dvs. acasă...
      -Dimpotrivă, încă mă îndeamnă să plec liniştit. Pot să revin şi în compania unei femei, el este dispus să plece sau să se retragă. Ba chiar a încercat şi să mă convingă să mă însor.
      - Şi cei-aţi răspuns ? se interesă psiholoaga.
      - Nu prea aş avea chef s-o fac, mă simt foarte bine aşa. Femeile - îmi cer scuze - constituie o durere inutilă de cap. se pare că m-am născut burlac... căzu pe gânduri omul ce semăna mai degrabă cu proprietarul unei măcelarii înfloritoare decât cu un filozof.
      - Credeţi că aveţi parte de o viaţă normală ? întrebă femeia.
      - Mă trezesc dimineaţa, mă spăl, îmi iau micul dejun, ca oricare altul, apoi mă duc la slujbă, lucrez, îmi fac cumpărăturile în vreme ce mă întorc acasă. Seara, odată ajuns acasă, pregătim împreună cina, apoi stăm şi ne distrăm. În general, mă culc târziu, apoi în dimineaţa următoare reiau totul de la capăt.
      - Nu vă simţiţi obosit, dezamăgit ? Bărbatul se lăsă pe spate.
      - Nicidecum. Dar văd că Dvs. nu credeţi o iotă din ceea ce v-am spus.
      - Nu există zombi, rosti calm, articulat psiholoaga.
      Bărbatul se ridică.
      - Vă rog să aveţi un pic de răbdare! Daţi-mi voie să vi-l prezint pe prietenul meu. Se duse până la uşă şi o deschise.
      Doctoriţa scoase un ţipăt şi alunecă leşinată de pe scaun sub birou. Cadavrul umblător, aflat într-o lejeră stare de descompunere, cu pielea jucând în reflexe verzui şi cu maţele revărsate în afară nu era o privelişte prea plăcută.
      - Ei, ţi-am spus eu, se întoarse către bărbat. Pur şi simplu, a leşinat. Ai vrut dinadins să-i demonstrezi că tu ai dreptate. Când vei pricepe, în sfârşit, că toate-s la fel ?

© Copyright Ace F. Rebrant
Nota :    Titlul original: Zombi
Traducere de Gy
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online