evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
În tren  -  Jocul libertăţii  -  K  -  Pierduţi în ceaţă  -  Oglinda  -  Fanfara municipală  -  Luminile oraşului VI  -  Povestea gândacilor  -  Vânzătorul de ghilotine  -  Câmpul de luptă  -  Ulysse şi Hector  -  Metastază  -  Cojocul (Cujuh)  -  Nyprus  -  Sharia (fragment)  -  Fugind pe cerc  -  Reactorul  -  Arta fugii în cinci acte  -  El cu durerile şi greşelile lor  -  Homus trolEIbuzus  -  Copilul Visător cu Mâinile de Aur  -  Luminile oraşului XVIII  -  Comando Fox  -  "Coincidenţă !" au strigat  -  Luminile oraşului XXXIV  -  Strada inocenţilor  -  Meduza (X)  -  ªahul de duminică  -  Brăduţul  -  Umbra  -  Ghavany  -  Duhovnicul  -  Cunoaştere  -  Oglinda îngerilor  -  Un bilet de plecare de pe Soregaard  -  Pulbere de stele  -  Povestea trenului  -  Bella. Moartea unui body-guard  -  Conştientizarea  -  Babylon Five: Mercenarii  -  Gondolierul  -  Portiţa  -  Somnul uitării  -  Recurent  -  Fragmentalism  -  Război obişnuit  -  O noapte într-un ceas  -  Luminile oraşului XXII  -  Coconul  -  Povestea unui suflet


Coconul

Coconul
  Gabriel Câmpeanu
varianta print

Gabriel Câmpeanu



Publicat Luni, 18 Iunie 2007, ora 16:15

      Anul 2052. Este prima lor misiune pe Marte . Tom si Alice stau in cabina pilotilor , ocupandu-se cu ultimele pregatiri inainte de decolare. Colosul pe care il piloteaza este de ultima generatie , top of the class, cu unele mici inovatii aduse de inginerii proiectori. Mai sunt 2 ore pana la decolare , si cei doi piloti incepusera sa se incinga in costumele lor protectoare. Folosesc microfoanele ca sa comunice intre ei.

      -Si mai sunt 2 ore , 2 ore amarate , macar daca am avea un Tv , sa mai treaca timpul ! -zise Tom.

     

      Trecura si cele 2 ore , motoarele se aprinse scotand un zgomot infernal, naveta se ridica cu succes si isi lua zborul spre cer. Calatoria a fost fara probleme , cei doi piloti fiind uimiti de imensitatea spatiului. Aterizarea a fost una normala, fara probleme.

      -Hai sa descarcam toata marfa, sa construim adapostul si sa incheiem ziua cu o bere rece si un sandwich de curcan, am o pofta nebuna de curcan ! zise Tom.

      -La treaba atunci.

      Toata operatia de descarcare durase putin mai mult decat se asteptara. Nu erau obisnuiti cu costumele greoaie care le incetineau fiecare miscare. Intr-un sfarsit terminara , intrara in noua locuinta si isi dasera jos custumele greoaie.

      -Ma dor toate oasele -zise Alice.

      -Nimic nu e mai sanatos decat o bere rece dupa o zi de munca istovitoare ,zise Tom scotand 2 beri Bud si cateva sandwichuri.

      Noaptea trecu foarte repede , amandoi fiind obositi au dormit fara probleme. De dimineata s-au trezit , au imbracat costumele si au iesit afara . Prima dimineata martiana pe care o traiau si era unica in felul ei.

      Totusi ceva era diferit , nu-si putea da seama Alice ce se schimbase dar simtea in fiinta ei ceva diferit. L-a intrebat si pe Tom dar el nu a vazut nimic schimbat , asa ca si-a continuat munca fara sa mai vorbeasca deloc. Toata ziua a macinat-o acest sentiment , dar nu a putut sa isi dea seama ce anume era diferit. Inca doua zile au trecut. In urmatoarea zi , dupa o noapte agitata si-a dat seama despre ce era vorba.

      -Da , exact , nisipul , are legatura cu nisipul ! isi zice Alice doar pentru ea.

     

      Toata suprafata planetei este acoperita cu un nisip de culoare rosiatica si foarte fin. Se duse in locuinta pentru a lua un instrument de diagnosticare a solurilor , il fixa bine in pamant si , setandu-l pentru 200 de metrii il porni. Instrumentul isi trimise sonda in scoarta planetei si incepuse scanarea sonica a straturilor intermediare. Rezultatul a fost uimitor, toti cei 200 de metrii erau formati din nisip. Alice mai seta o data aparatul pentru 400 de metrii , rezultatul fiind la fel. Fugi la Tom si ii dezvalui descoperirea. Neincrezator , acesta fixase el insusi aparatul la 500 de metrii , adancimea maxima la care instrumentul putea trimite o sonda si astepta rezultatul. Acelasi! O planeta intreaga de nisip. Nimic altceva decat acel nisip rosiatic si foarte fin , placut la atingere.

     

      Au trimis un mesaj pe Pamant , si asteptau rezultatul.

      -Intreaga planeta sa fie oare formata numai din nisip ? vorbea Tom. Mai stii ca inainte sa aterizam am trecut pe langa niste gropi uriase , ce ar fi daca am merge acolo si am testa solul .Spectometrul nostru nu poate trimite o sonda mai mult de 500 de metrii , asa ca daca am merge pe fundul gropilor am putea castiga cateva zeci de metrii.

      -Nu ar trebui sa asteptam raspunsul de pe Pamanat ? raspunse Alice.

      -Asta ar putea dura si zile .Hai sa mergem.

     

      Se urcara in atv-ul special creat de tehnicienii de pe Pamant, si pornira la drum. Aveau harta electronica a planetei , asa ca dupa 2 ore de drum au ajuns la una dintre cele mai adanci gropi pe care le observara. Panta de coborare nu era abrupta , asa ca au continuat tot drumul in atv. Era cu adevarat adanca . Au ajuns in sfarsit pe fundul gropii , s-au dat jos din masina si au fixat spectometrul; setat iar la maxim -500 de metrii- l-au pornit. Sonda a fost eliberata cu un suierat puternic , si afisajul electronic incepea sa prezinte rezultatele. Nisip, nisip, nisip , doar ca , la limita adancimii sondei a aparut ceva nou. Era vascos si emitea radiatii. TOm fugi la masina si aduse fluorometru pentru a masura radiatiile. Dupa ce il conecta la spectometru , au aparut imediat rezultatele. In tot acest timp , pe ecranul spectometrului se contura o imagine. Alice ingheta privind acea imagine. Cu ultimele puteri il cheama pe TOm pentru a o vedea si el.

     

      Amandoi statea langa spectometru si priveau inmarmuriti imaginea ce prindea forma. Era ceva, si era ceva viu care se misca. In interiorul planetei se dezvolta o creatura. Planeta intreaga reprezenta un cocon urias pentru aceasta vietate.

      -Si dupa ce o iesi din planeta, cu ce s-o hrani ? - murmura Alice .

      -Trebuie sa avertizam Pamantul ! zise Tom.

      -Intreaga galaxie ...

© Copyright Gabriel Câmpeanu
Comentarii (2)  
Gabriel
Duminică, 17 Noiembrie 2013, ora 14:11

Mersi frumos :) au trecut ceva ani

Ionut Vacaru
Vineri, 22 Iunie 2007, ora 20:28

Mi-a placut. Macar ai reusit sa iesi din sfera abstractului si ai creat un fir narativ.

Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online