evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Proprietate cu casă şi pădure  -  Experienţă pecuniară  -  Cruciada bucătarilor  -  Sete  -  Luminile oraşului II  -  Timpul  -  De acum şi până-n noapte  -  Caiet de regie  -  Povestea gândacilor  -  Trenul  -  Din vitrină  -  În umbra sorţii  -  Starea de trecere  -  Tranzit  -  Odă pentru Măria Sa, Îngerul nostru  -  Perdeaua lui Simon  -  ROV-27  -  Enigma de cristal  -  Unii îmi zic Charon...  -  Chipul de pe Marte  -  Jocul Zeilor (III)  -  Tata, ceasul şi căpşunile  -  Luminile oraşului XXVI  -  Drumul care nu se vede  -  În tren  -  Hora Ielelor, Pensiune II  -  Primăvara nucleară  -  Exterminatorul  -  Evadare din Paradis  -  Cum s-a născut Dumnezeu  -  Valea însângerată  -  Spiritul este liber şi insurgent  -  Gri şi roşu auriu  -  Melcul  -  Calul cruciatului  -  Fără doar şi poate  -  Lala  -  Lecţie de Umanitate !?  -  Fălci însângerate  -  Eu sunt viu, voi sunteţi morţi !  -  La copcă  -  Câmpul de luptă  -  Somnul  -  Virus de sticlă  -  Mesajul  -  Lumină dublă  -  Blasfemii : Globul de Crăciun  -  Pierduţi în ceaţă  -  Stiinta si tehnica  -  Novo Homo Sapiens


Zona 25

Zona 25
  Adrian Cadar
The Dreamer
Visătorul
Ankirah
varianta print

Adrian Cadar



Publicat Luni, 11 August 2003, ora 10:05

      Era trecut de amiaza. Nu stiu ce naiba-mi veni, dar m-am trezit in mijlocul multimii. Urasc multimile. La ce bun atata imbulzeala? Sa dau din coate pentru ce? Pentru a vedea un cyborg luptandu-se cu un khamal? Si mirosul acela ingrozitor de traspiratie care plutea in aer, amplificat de temperaturile infernale de afara' Urasc multimile, si cu toate astea, ma aflam in mijlocul uneia. Cine dracu' m-a pus sa trec prin zona 25?

      -Hei, da-te la o parte, de nu vrei sa-ti trag una sa te dezbini, nu alta!, urla un cersetor cu hainele zdrentuite si pline de praf la mine.

      -Lasa-ma dracului in pace, nenorocitule, vezi-ti de drum, ce, n-ai loc de mine? Jigodia dracului, si ma reped sa-i trag una.

      Dar nenorocitul se fereste si o ia la goana. Auzi la el, sa ma dezbine! Dracia dracului, nu poti merge linistit pe strada. Dar de fapt care strada? Ca asta nu e strada, e un furnicar de oameni care murmura intr-una si care put ingrozitor. Cine dracu' m-a pus sa trec prin zona 25? As fi zis daca nu stiam ce se intampla aici, da, asa aveam o scuza. Dar stiam. Stiam ca aici e zona cersetorilor, zona depravatilor, leprosilor' Si mai stiam ca aici de trei ori pe saptamana se tin lupte intre cyborgi si khamali. Ca tot veni vorba de khamali, niciodata nu am inteles cum dracu se hranesc. Ca nu au gura deloc. Adevarat, nici nu am fost prea interesat sa aflu, dar zic asa, la modul general. Astia cu ce dracu traiesc? Ditamai creatura de doi metri, si aproape tot atat de lata! Au o piele groasa ca naiba, greu o strapunge un cutit. Am auzit ca i-au adus de pe ceva planeta din sistemul Kalix, cu vreo trei ani in urma.

      -Griko, Griko, incepu multimea in jurul meu.

      Ma uit si eu sa vad ce se intampla. Ce dracu striga toti ca descreieratii? In fata mea, cam pe la o suta de metri, patru insi montau un fel de scena. De fapt era un ring. Acolo urmau sa se bata pe viata si pe moarte un cyborg cu un khamal. Dar cine sau ce dracu era Griko?

      Intorc capul in jurul meu sa caut o fata mai putin puturoasa, poate poate ma lamuresc si eu, daca tot nu pot strabate multimea sa ies la liman. Macar sa stiu si eu exact ce se petrece aici. Stiu ca va avea loc o lupta, dar nu mai asistasem in viata mea la asa ceva. Zaresc undeva in dreapta un individ care parea ca nu-si duce veacul prin zona 25. Zic asta pentru ca era imbracat destul de bine, era tuns si barbierit, spre deosebire de salbaticii care traiesc in zona asta nenorocita.

      -Hei, stii cumva cine e Griko? Am nimerit din intamplare in imbulzeala asta, si daca tot sunt aici, macar sa am si eu habar de ce se petrece.

      -He-he, amice, daca habar nu ai cine e Griko, cred si eu ca esti nou pe aici, imi raspunse pe un ton amical individul.

      -Griko e khamalul care a castigat toate luptele de doua luni incoace. N-a fost cyborg sa-i reziste. E puternic ca o fiara, pocitania asta. Odata dintr-o lovitura i-a smuls unui cyborg bratul drept. Inspaimantatoare creatura, amice. O sa te ia cu fiori, asculta ce-ti spun eu, imi spuse individul.

      Deci Griko asta e o masinarie de ucis cyborgi. O masinarie vie. Al dracului sa fiu daca inteleg cum poate un khamal sa doboare in doua luni nu mai putin de 24 de cyborgi. Unde mai pui ca astia nu sunt totusi fiinte, iar animalul asta ii bate mar. Mare dracie. Abia astept sa vad si eu cum e posibil. Oricum, nu cred ca mai dureaza mult pana sa inceapa lupta. Dupa cum zbiara nenorocitii astia, si daca mai pun la socoteala faptul ca ringul de lupta era deja montat, momentul se apropie.

      -Hei, omule, da-mi si mie o gura de apa, auzii o voce langa umarul stang.

      Ma intorc si vad un pusti pe la vreo zece ani tintindu-ma cu privirea si asteptand sa-i dau ceea ce mi-a cerut.

      -De unde vrei sa-ti dau apa, mai, nu vezi ca n-am nimic la mine?

      -Atunci da-mi zece kharzi, si ma strecor afara si-ti iau si tie apa, imi zise pustiul.

      Ei dracie, auzi la el, sa-i dau bani sa ia apa, de parca s-ar mai fi intors cu apa.

      -Lasa-ma dracului in pace, n-am bani la mine, ma rastii la el.

      Dar ce -as bea o gura de apa! As da acum si 20 de kharzi pentru jumatate de litru de apa rece. M-am infierbantat al naibii din cauza multimii. Cine dracu m-a pus sa trec prin zona 25?

      -Hei, pustiule, vino-ncoa! Tine zece kharzi, si du-te dupa apa. Ia-mi mie jumate si tie de restul. Dar vezi, poate nu te intorci, ca jur pe toti zeii ca te gasesc si in gaura de sarpe si te fac una cu pamantul, ma auzi?

      -Da banii odata, nu te mai smiorcai atata pentru zece kharzi. Vrei sau nu apa? Imi raspunse pustiul.

      Atunci imi veni sa-l plesnesc de sa-i sara dintii din gura. Auzi la el, obraznicatura, pe ce ton imi vorbeste! Dar ma gandii ca imi e prea sete, si la urma urmei, zece kharzi nu sunt o avere. Cum ii dadui banii, pustiul se si facu nevazut in multime.

      Ma uit in jurul meu sa studiez multimea. Parc-as fi nimerit in Iad. Strigate, duhoare, imbulzeala, caldura infernala, ce mai, am nimerit parca in mijlocul Iadului. Unde dracu-i pustiul asta cu apa? Ca mor de sete, nu alta.

      Aud niste impuscaturi in stanga si ma intorc repede sa vad ce e. S-or fi incaierat niste nemernici, se intampla des in zona 25, asa ca n-ar fi nimic iesit din comun. Astia n-au ce manca, dar arme si munitie au din belsug. Mare dracie, i-as impusca pe toti dac-ar fi dupa mine. Dar nu mai avui timp sa gandesc, caci pe ring se facu agitatie mare. Ramasei ca traznit. O namila de doi metri si lata tot pe atat statea cu mainile ridicate in coltul din dreapta ringului. Pe toti dracii, asta trebuie sa fie Griko. Am mai vazut eu vre-o doi khamali in viata mea, dar nici unul ca acesta. Cu siguranta pocitania are in jur de 200 de kilograme. Mi-e daca mi-ar da una, m-as imprastia pe un kilometru patrat. Adevarat, nici cyborgul care se afla in celalalt colt al ringului nu era mult mai prejos, dar pocitania asta de khamal era clar superioara cel putin in greutate si inaltime. Amandoi tineau mainile in sus, in urletele de euforie ale multimii. Un individ aflat in centrul ringului trase un foc de arma, moment in care cei doi se intoarsera unul cu fata spre celalalt, pastrand o distanta de vreo doi metri intre ei. Individul le arata un carton rosu, se retrase de pe ring si mai trase un foc de arma. Lupta de dezlantui. Cei doi se privira cateva secunde in ochi, dupa care ne napustira ca doua fiare salbatice unul asupra celuilalt. Nu vedeam decat pumni si picioare. Sa fiu al dracului, dar lupta asta imi amintea de acele filmulete pe care cei din vechime le numeau desene animate. Am avut si eu un asemenea filmulet, pastrat de la stra-stra si nu mai stiu cum bunicii mei. Acolo se batea un caine cu o pisica, iar la un moment dat cei doi se contopeau intr-un vartej de nu mai intelegeai nimic. Cam asa ceva se petrecea si aici pe ring. Cei doi erau intr-un iures nebun, unul peste altul, iar eu nu reuseam sa inteleg mare lucru.

      -Hei, tine-ti apa, auzii o voce langa mine.

      Ma uit in jos si-l vad pe pustiul acela obraznic, tinand in mana o cutie de plastic de jumate de litru plina cu apa.

      -Mai dracie, dar cum ai reusit sa te strecori printre lichelele astea? A dracului trebuie sa fie pielea pe tine, mai.

      -Lasa, lasa, nu e treaba ta asta, tine-ti apa si vezi-ti de ale tale. Multam oricum pentru apa.

      Pustiul se lasa in jos, si disparu printre picioarele multimii care n-avea ochi decat pentru cyborg si khamal. Al dracului pusti. N-as fi zis ca o sa vina cu apa, puteam paria pe 20 de kharzi. Trasei o gura de apa, si viata incepu sa fie altfel. Desptept a fost ala care a inventat apa rece, mai, sa fiu al dracului daca nu. Si mai trasei inca o gura, si inca una, pana am golit in intregime sticla. Asa da. Acum mai merge. Si cand ma gandesc ca nu voiam sa-i dau pustiului banii sa-mi ia apa! Tampit mai eram daca nu-i dadeam. Acum as fi dat si dublu. Buna de tot apa asta rece. Foarte buna.

      Cand ma dezmeticii eu din momentul sublim al savurarii apei reci, multimea din jur zbiera ca descreierata:

      -Griko, Griko!

      Intorc si eu capul sa vad ce e cu lupta, ca uitasem complet. Griko sarea de nebun prin ring tinand in maini capul cyborgului. Mare dracie, i-a smuls capul. Daca tot e asa de tare pocitania, de ce dracu nu-l pune sa se bata cu unul ca el? Nu zic ca cyborgii sunt slabi, ba din contra, dar Griko asta era un specimen rar. Da ma rog, nu-i treaba mea. Sa se bata cu cine vrea, or sa nu se mai bata in veci.

      Una peste alta, trebuie sa ies cumva din multime. Astia zbierau in continuare ca iesiti din pepeni, si nu dadeau semne ca ar avea de gand sa se risipeasca inca. Dracu' sa-i ia de puturosi. Macar daca s-ar spala sa nu puta in halul asta.

      -Da-te mai la o parte, nenorocitule, lasa-ma sa ies dracului de aici, nu vezi ca s-a terminat?, ma rastii furios la unul, incercand sa-mi fac loc spre margine.

      Ma tarasc cu chiu cu vai, strigand in stanga si in dreapta sa-mi faca loc, de nu ii pocnesc sa le sara capul de pe umeri. O putoare insuportabila de traspiratie iesea din mine, de imi venea sa-mi dau jos haina. Dar mai aveam de traversat vreo zece metri de multime. Cine dracu' m-a pus sa trec prin zona 25?

     

© Copyright Adrian Cadar
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online