evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Sexibon  -  Chat Room  -  Vrăjitoarea  -  Aer  -  Contrapaganda  -  Povestea gândacilor  -  Povestea unui ceas  -  Pierduţi în ceaţă  -  Brăduţul  -  Delir  -  Felix II  -  În tren  -  Pulbere de stele  -  Gheşeft  -  StarCraft : Musafiri nepoftiţi  -  Depozit.02  -  Tata, ceasul şi căpşunile  -  Iluzia viselor  -  Decablat  -  Tahiji  -  Efect de înflorire (Napoca)  -  Taina leului  -  Meduza (II)  -  Cadoul  -  Mamă de duminică  -  Corabia nebunilor  -  Luminile oraşului VII  -  O nouă zi  -  Gânduri  -  Gena morţii este instituirea metafizicii moderne  -  Sindrom de plecare sau Povestiri dintr-o cârciumă de la marginea galaxiei  -  Luminile oraşului XX  -  Re-insecţie  -  Îngerul cenuşiu - Angela  -  În beci  -  Către a opta zi  -  Între două lumi  -  Himera  -  De acum şi până-n noapte  -  Psihopatul  -  Frumuseţea numărului unsprezece  -  Fie-mi apa uşoară !  -  Avatarul  -  Mărturisirea lui Abel  -  Theron Girradus  -  Omu' nostru de "sus"  -  Piese de muzeu  -  Jocul Zeilor (VI)  -  Luminile oraşului  -  Îngerul cenuşiu - Gabrielle


Toate filmele româneşti au un final trist

Laurenţiu Ion



Publicat Duminică, 18 Ianuarie 2009, ora 11:39

      impudică şi suavă fiecare femeie se răsuceşte în afară şi celelalte ghemuite îşi aşteaptă vibrând rândul
      undeva în mijloc neexplorată şi fierbinte
      boaba groasă de sevă concentrată
     
     


     
      numele meu este alice şi nimeni niciodată nu m-a însoţit la joacă
      orfană de mamă
      voi muri şi nu-mi va părea rău nici că nu va fi nimeni să mă plângă
      ştiu că am destulă dinamită în mine
      singura evaziune posibilă
     
      nu-mi voi da foc în piaţa mare să intru mai curând în limbajul nevestelor de poeţi
      admirabilelor purtătoare de cuvinte
      ştiu că vor vorbi toţi despre moartea cu figura mea de sacrificat-resemnată
      căpşorul meu chel mă va transforma într-un bărbat puternic şi invincibil
      nu toţi vor vorbi despre ceasurile care merg exact
      despre trenurile care ajung la timp sau despre oamenii care se simt şi se poartă normal
      nu mă mai tem să fiu spălată pe cap de tata dar el se teme că nu mă va mai spăla niciodată
      ştie că sunt mai cuminte ca atunci când mă spăla cu adevărat
      cuprinsă de panica lucrurilor care mă copleşeau
     
      v-aş putea spune că sunt fericită pentru că atunci când voi fi tristă voi fi moartă
      sau să vă povestesc cum se feresc uneori oamenii de mine
      toţi avem câte ceva de povestit dar nu îndeajuns să ne folosească la ceva
      viaţa are puteri de care nimeni nu este sigur
     
      numele meu este alice şi azi împlinesc două luni de când am murit
     

© Copyright Laurenţiu Ion
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online