evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Lacrimi de stea  -  În umbra sorţii  -  O şansă pentru câţiva  -  Sender: High_Orbit_God  -  Somnul  -  Timpuri Noi  -  Mimi, Momo şi Mumu  -  Groparii  -  BO  -  Extratereştrii alienaţi  -  Un viol ratat (Din neant)  -  Aedes  -  Inelul de platină  -  Luminile oraşului  -  Manifestul de aur al desăvârşirii  -  Pure Evil  -  Solilocviu  -  Fanfara municipală  -  Vise în adâncuri de stâncă  -  O noapte într-un ceas  -  Război obişnuit  -  Factorul "Haos"  -  Poveste de culcare  -  Exterminatorul  -  Texte.01  -  Înainte ca toate imaginile să dispară...  -  Ulysse şi Hector  -  Fugind pe cerc  -  Tahiji  -  Dacă ar fi fost să alegi altceva  -  Ceaţa  -  Transplant de suflete...  -  Ceasul ispitirii  -  Experienţă pecuniară  -  Tocăniţa de ciuperci  -  Ghavany  -  Povestea ţării Nucalanoi  -  Vânzătorul de ghilotine  -  Corabia nebunilor  -  Poporul perfect  -  Archeopterix  -  Cinci personaje în căutarea unor măşti vesele  -  Ankirah  -  Ultima frontieră  -  Unii îmi zic Charon...  -  Meduza (III)  -  O poveste de Crăciun  -  Jocul Zeilor (IV)  -  Apariţie editorială: Victoriţa Duţu - "Ilinca"  -  Fălci însângerate


De aici, de sus...

Marius Ungureanu



Publicat Luni, 20 Octombrie 2003, ora 10:05

      Tatal personajului meu era dependent. Era dependent de orice il putea distruge mai repede, fara preferinte: droguri sintetice, iluzii subliminale, jocuri pronografice, alcool, parcuri hype. Ceea ce i-a adus moartea a fost totusi dependenta de sex, neputiinta de a se opri din cursele suprasaturate de prostituatele de la Filiera. Pentru toti ceilalti viata lui s-a stins fara ecou. A fost doar unul din cei multi ale caror creiere se prajesc de la suprasolicitare, ale caror muschi colapseaza sub tensiunea atator droguri. Pentru personajul meu insa a contat, la fel cum a contat si ziua aceea cand tatal sau si-a ucis sotia pentru ca l-a intrerupt dintr-un vis al Mamei Porno pentru a-l trimite pana la parterul blocului pentru a cumpara medicamente. In caz ca nu stiati, in Suburbii medicamentele nu sunt livrate si implantate gratuit ca aici, prin roboti medicali. Nu, acolo este mult mai complex sa iti mentii sanatatea. Dar in fine, nu acesta este subiectul lucrarii de fata.

      Personajului meu ii place sa i se spuna MX. Numele lui adevarat nu are nici o relevanta, din moment ce a ales sa il uite. Mama lui MX a murit cu un cordon de la un ventilator vechi de 20 de ani in jurul gatului, iar el a fost fortat sa ramana cu ucigasul ei, cu tatal sau. Ar fi putut la fel de bine sa fie mort, dar a invatat sa fie precaut. De fapt, dupa cum veti vedea, el deja este mort, intr-un fel al sau, pierdut in vise naturale, in vise cu ochii deschisi pe care psihologii nostri automatizati pot sa le decodeze. Eterna obsesie a personajului meu este un camin, un inceput, o viata complet noua, fara nici o amintire, fara nici un indiciu. Este o viata pe care noi putem sa i-o oferim, dar nu vrem.

      In cea mai mare parte a timpului, MX doarme. Doarme pentru ca nu vrea sa vada, doarme pentru ca nu are ce sa vada. In plus, organismul lui este foarte slabit, deoarece nu mananca indeajuns. Acolo, banii se obtin greu. Nu stiu daca puteti accepta asa ceva intr-o lucrare scolara supusa cenzurii Protocolului Superior, dar MX si-a castigat mult timp existenta prostituandu-se. Acum regreta, dar ce folos? Mintea lui il tortureaza. La fel ca tatal sau, a ajuns un nimeni si la fel ca tatal sau, va muri un nimeni. Suma pe care o castiga lunar este jumatate din cat cheltuim noi zilnic. Nu isi permite sa cumpere medicamente si nimeni nu ii acorda asistenta pentru bolile pe care le are. Dar voi stiti deja asta, nu? Stiti ca acele Centre medicale de Consiliere nu exista decat in spot-urile publicitare din Retea.

      Intr-o zi, MX a avut o epifanie. I s-a parut ca intervede o salvare, o scapare, iar unda de speranta l-a aruncat in centrul unui grup de Reanimatori. La marginea orasului lor este ceea ce ei numesc Steaua, relicva uneia din navele de transport cu care noi am plecat: CODEX68. Sistemele de bord nu sunt functionale, dar dupa cum stiti, nava aceea a fost abandonata pentru o serie de anomalii inexplicabile la nivelul Inteligentei Artificiale care o guverna. Anomalii care au dus la aparitia Reanimatorilor. MX a devenit iscoada, pion in razboaiele dintre bande, trimis in miez de noapte printre gunoaie, printre gloante, pentru a afla pozitiile si conexiunile inamicilor. Grupul sau a trezit un mort, a reanimat ceea ce ei numesc Santinela. Santinela avea voce de femeie si era guvernata de o reminiscenta a IA extinse la nivelul serverelor sustinute autonom. Intr-o zi, personajul meu a vorbit cu Ea, cu gramada de carne semi-putrezita, animata de emitter-e sub-vocale. A aflat despre noi, despre cum am plecat, despre cum i-am abandonat, urcand pe orbita, uitand. Santinela l-a facut sa creada ca poate ajunge la noi, doar pentru a se juca, pentru un motiv inerent algoritmicii sale deviate de virusi. MX a devenit prostituata Reanimatorilor. Dupa ce a reusit sa scape, s-a obisnuit cu ipostaza asta si a castigat ceva bani pana o gasca din cartierul sau l-a adus in pragul mortii. Nu pot sa descriu ce i-au facut, desi mi-ar placea sa puteti auzi ce am de spus, as vrea sa auziti de acele acelea nesterilizate, de zecile de semi-umani care l-au supus, de cum actionau sustinatoarele de erectie, de cum l-au legat de o masa veche din fier pentru a-l face disponibil la orice ora. Nu vreti sa auziti asta, voi cei care tineti cursurile, voi cei care ne educati pe noi, voi cei care ne asigurati viitorul. Noi suntem Sus, deci ce conteaza? Noi suntem privilegiati, deci de ar trebui sa ne pese?

      Nu vreau sa am sufletul la fel de intunecat precum al vostru si de aceea va spun de MX. Acum, personajul meu e la el acasa. E foarte bolnav si abia se mai poate misca. Dar viseaza...Viseaza in continuu, in somn, cu ochii deschisi, in transele pe care singur si le-a creat, viseaza la noi, viseaza ca maine va fi altfel. In jurul lui, raboiale intre bande continua, desi scopul nu a existat vreodata. Aici, noi tinem cursuri, aici, noi citim lectii din literaturi apuse, invatam sa fim noua rasa. Noi, privilegiatii. Noi, visul lui.

      Ni se cere sa vorbim despre frumos, suntem invatati sa cunoastem valoarea, dar toate astea sunt un mare fals in confruntarea cu Realul, cu Totul. Finalitatea noastra este doar noul inceput. As fi vrut sa vin cu documnte concludente la acest curs, dar nu mi s-a permis efectuarea unor explorari PSI de profunzime. Adevarul terbuie sa stea ascuns, nespus, pentru ca noi sa ne atingem scopul, pentru a ajunge si mai sus. Dar va dau un paradox, unul pe care nu il veti intelege, pe care sunteti conditionati sa nu il intelegeti, conditionati de coruptia care exista in sufletele voastre, de acele trasaturi pe care nu le-am putut lasa in urma, pe care nu le-am putut abandona asmenea acelor oameni. Visele celor ca MX sunt viitorul, visele nebunesti, disperate, obsesive, visele care nu ar fi trebuit sa existe...

      Nu ma pot astepta sa coborim si nici nu este acesta scopul lucrarii mele. Ni se spune mereu ca trebuie sa schimbam si sa verificam, sa ne intelegem si sa cream armonie in jur, pentru a avea un fundament pentru ceea ce va urma. Vreau doar sa putem vedea Totul. Societatile gresite sunt lasate pentru trecut, dar ce se intampla daca ele exista inca? Ce se intampla cu MX, cu anonimul fara valoare, care nu poate decat sa viseze? Noi am scapat de el, insa el nu a scapat de sine. Va muri in curand, va muri crezand in noi, in Lumea de Sus, in Superiori. Dar noi, visul lui, am murit oare deja, inaintea lui?...

     

      Nathaniel Sarrima

      Corpul de Siinte Umane

© Copyright Marius Ungureanu
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online