evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Jocul libertăţii  -  Luminile oraşului XIII  -  Sharia (fragment)  -  Simbioza  -  Theron Girradus  -  Ulysse şi Hector  -  Stăpânul - Volumul I : Răpirea zeilor  -  A şaptea faţă a tăcerii  -  Mimi, Momo şi Mumu  -  Apocalipsa  -  De aici, de sus...  -  Gânduri  -  Fragmentalism  -  Ceasul voinicului  -  Sindrom de plecare sau Povestiri dintr-o cârciumă de la marginea galaxiei  -  Norma  -  Meduza (X)  -  Limoniu  -  Câmpurile magnetice ale lui Belizarie  -  Proprietate cu casă şi pădure  -  Planeta Fantomă  -  Hora Ielelor, Pensiune  -  Camera de la capătul holului  -  Între „Ei” şi noi, Pământul! (II)  -  Tolaie  -  Antarctic City  -  Legendele Căutării (II)  -  Duel în Lumea Visurilor  -  Arătarea  -  Somnul uitării  -  Gena morţii este instituirea metafizicii moderne  -  La copcă  -  Lumea prin ţeava puştii  -  Războiul  -  Praf minune  -  Luminile oraşului XVIII  -  Drum fără întoarcere  -  Feţele dragostei  -  Între „Ei” şi noi, Pământul! (IV)  -  Corabia nebunilor  -  Supravieţuitorul  -  Mamă de duminică  -  Brăduţul  -  ªarpele Midgardului  -  Mărturisirea lui Abel  -  La frontieră  -  The Alien Revolution  -  Creatorul  -  Luminile oraşului XXXIV  -  Omul invizibil


Strada Cosmos

Ovidiu Bufnilă
ovidiubufnila.ning.com



Publicat Vineri, 5 Noiembrie 2004, ora 18:31

      Jano, visatorul, visa cu ochii deschisi, fuma tigara dupa tigara si cerceta din când în când strada de la înaltimea butoiului de tabla pe care se aciuase, strada se numea Cosmos, din capatul ei se zareau cincizeci de constelatii majore, era un tip, Zi-mi Un Banc, care râdea, mereu, de unul singur sic are alerga de colo-colo aducând informatii despre un razboi de câteva zile consumat în cealalta parte a lumii sau despre savantul care locuia în coltul strazii si care inventase un mod de a respira economicos.

      Jano îmi povestea visele, fara s-o stie, gândurile lui, azvârlite prin spatiul cosmic de câmpul gravitational, era de-a dreptul trist, un doctor, care si vara purta basca, îi prescrise un soi de prafuri împotriva melancoliei blegoase, doctorul se laudase tuturor ca tocmai trecuse prin zid, dar nu înainte de-a izola, mental, un gol drept în mijlocul zidului, Zi-mi Un Banc afirma ca asta nu putea sa fie decât o minciuna sfruntata si se burzului pe nu stiu care habauc care încercare sa-i demonstreze ca Pamântul e lenticular, Campari-cel-cu-multi-ochi turna si el gaz peste foc spunând ca vazut, cu doar doua seri în urma, cum evolua pe deasupra strazii o nava extraterestra ...

      Seful de post, un parsiv si jumatate, care-i facea o curte nebuna Luizei-inima-rea, îl baga de fiecare data la zdup pe bietul Campari-cel-cu-multi-ochi sub acuzatia de a fi falsificat bani.

      Mai multi martori oculari întarira cele spuse de Campari-cel-cu-multi-ochi, nava extraterestra, conform relatarilor lor, alminteri tare spumoase, îsi continuase evolutia catre un spatiu paralel facându-se nevazuta în gradina profesorului Balthazar care stia câte-n luna si-n stele.

      Chiar daca ploua, Jano nu se misca de pe butoiul sau, si astfel deveni un pictor de duzina, cea mai controversata personalitate a saptamânii, datorita unor picturi cinetice care aveau în prim plan figura lui Jano pe care picaturile de ploaie o descompuneau dupa cele trei axe de coordonate, se adunasera o multime de reporteri iar Jano fugise imediat, singura data de altfel când se desprinse de butoiul sau despre care avea placerea sa spuna ca era un veritabil început de lume. Zi-mi Un Banc se prapadea de râs si zicea, asa, la misto, ca Jano ar fi un filozof fara pereche aflat în cautarea Absolutului, s-au mai vazut din astia, riposta vehement Cico Da-mi Un Leu, asta era singurul dintre toti cei care locuiau pe strada care-l avea la mâna pe seful de post, o chestie murdara în legatura cu "afacerea ghetelor cu emitatoare", Cico Da-mi Un Leu era si el un pungas, facea bisnita cu bilete de cinema si cu tuburi catodice si dadea toti banii unei batrâne, într-o zi i se întâmpla sa gaseasca în podul casei o masinarie care facea poezii si unii au spus c-o facea chiar mai bine decât marii poeti ai zilei. Ei însa nu stiau nimic despre asta asa ca toata lumea era fericita si multumita.

      Apoi profesorul Balthazar emise o ipoteza despre deviatiile câmpului magnetic si influenta lor asupra organismului si începu sa poarte, în mod ostentativ, o casca miraculoasa fabricata la Amsterdam care, chipurile, l-ar fi ferit de efectele necunoscute ale schimbarii polilor magnetici, Zi-mi Un Banc se tinea toata ziua dupa profesorul Balthazar vrând sa-l descoase, seful de post îi urmarea atent, dintr-un automobil mascat, îsi neglija iubita seful de post, astfel ca biata femeie fugi, în cele din urma, cu un pianist, pianistul avea zece degele la fiecare mâna si era urmarit de serviciile secrete pentru ca tocmai o stersese dintr-un laborator Intrarea interzisa.

      Jano încerca sa-l combata pe profesorul Balthazar, deviatiile câmpului magnetic nu sunt periculoase, spunea el zâmbind enigmatic, Campari-cel-cu-multi-ochi desena pe asfalt, cu creta, silueta navei extraterestre, toata lumea se ferea de locul acela pentru ca se zvonise ca-i de fapt o ruptura a spatiului.

      Apoi, pe baza unui denunt, fu demolata, bucata cu bucata, casa lui Alfa Graz, acuzat ca ar detine fiinte extraterestre într-un borcan dar nu se descoperi mare lucru si, dat în judecata pentru abuz, seful de post fu nevoit sa reconstruiasca, din temelii, întreaga casa, vreme de doua zile blestema anonimele si rolul lor devastator în Istorie, ratând, putin timp dupa aceea, o casnicie linistita pentru ca admiratoarea care-l cautase la telefon uitase sa-i lase si adresa sa.

      Într-o dimineata de vineri fu dezvelita statuia Calatorului Stelar, la picioarele lui oameni necunoscuti pusera o multime de flori pe care, parsivul de Cico Da-mi Un Leu le valorifica vânzându-le la suprapret caci tocmai sosise anotimpul îndragostitilor. Apoi cineva fura statuia Calatorului Stelar dar acesta constitui un eveniment minor în noianul de întâmplari care urmara construirii rampei cosmice.

      Cei de la ASTRO, compania de constructii siderale, nu erau deloc vorbareti, venira într-o dimineata cu un laborator mobil, înconjurara un teren viran cu sârma ghimpata, instalara tot felul de agregate si, timp de o vara întreaga, lansara o sumedenie de sateliti. Interesat de activitatea lor atât de atragatoare, Jano se împrieteni cu ei, refacu integrala GO si ajunse, pe neasteptate, la un adevar care-l ajuta sa traverseze fara dificultati vârsta ambiguitatilor.

      Spre toamna, Zi-mi Un Banc se însura si aceasta înseamna pentru multa lume sfârsitul unei epoci, strada Cosmos deveni pustie, Campari-cel-cu-multi-ochi se stradui sa nu mai observe vreo alta nava extraterestra, aflat, mereu, la o suta de metri în spatele lui, seful de post îi facu o mie si una de fotografii, la prânz mânca într-un bistro o supa calda gândindu-se cu placere la apropiata sa avansare, cuprins de neliniste profesorul Balthazar facu un memoriud esprelipsa de simt cosmic a sefului de post si se alese cu o zi de arest pentru inducerea în eroare a vârfului ierarhic din politie.

      Dar lucrul cel mai terifiant, cel mai misterios, cel mai fascinant se afla acolo, pe strada, înconjurat de sârma ghimpata, parasit, aproape darapanat, Jano se stradui sa gaseasca o solutie pentru folosirea rampei cosmice în beneficiul prietenilor sai, consultat, Cico Da-mi Un Leu îsi dovedi incompetenta, cazu în dizgratie si se angaja salvator la un strand, o munca plina de raspundere si de satisfactii asa cum îsi dorise toata viata.

      Rampa cosmica dadu batai de cap multora, Jano îi atrase într-o nemaipomenita furtuna a creierelor, un comerciant de pe Marte se interesa daca nu cumva ar fi de vânzare, dar Eliza-avem-confectii-de-buna-calitate îl contra înaintând forurilor în drept un document extraordinar privind dedesubturile unei rapide expansiuni comerciale a unor firme martiene, primi câstig de cauza si dadu o petrecere cu claponi rozalii si cu multa sampanie, Jano uimi lumea cu o formula sintetica a Adevarului, cunoscu la petrece o dansatoare-din-buric pe care o iubi platonic vreme de trei zile si trei nopti, alis-cel-blând nimeri din greseala sub o ploaie de meteoriti-purtatori-de-informatii-din-Tau-Ceti si capata însusiri miraculoase putându-se transforma la orice ora din zi si din noapte într-o cheie-biologic-energetica numai buna sa fie descifrat codul genetic al Universului, seful de post îl urmari o vreme dar, plictisindu-se, îl aresta pe Scipio-iluzionistul-de-pe-Titan pentru ca demonstrase public împotriva zborurilor cosmice de orice natura ar fi fost ele.

      In mare taina, într-o noapte, Alfa Graz îsi trimise-n spatiu oaspetii extraterestri cu ajutorul rampei în zona careia se manifestau diverse fenomene electromagnetice, Jano coborî în cele din urma de pe butoiul sau si se prezenta la fata locului, plin de interes, cu gând sa faca vreo câteva investigatii, se adunara o multime de curiosi gata, gata s-o stearga pe Marte, pe Venus sau pe Jupiter, un derbedeu unul Alchimor, vându niste bilete de calatorie, biletele erau jumatate rosii, jumatate albastre, luat la refec, Alfa Graz refuza sa dea vreo informatie, se zvoni ca se vor face calatorii de agrement pe satelitul nostru artificial-natural, Luna, pentru Campari-cel-cu-multi-ochi organizându-se o cheta pentru ca toata lumea stia ca, de mic copil, el îsi dorise nespus de mult sa haladuiasca de-a lungul si de-a latul Lunii sa-si caute pusca cu aer comprimat pe care mama lui vitrega, chipurile, i-o aruncase, la vârsta de cinci ani, tocmai în ...

      Nu se stie cum, Jano reusi sa foloseasca rampa cosmica disparând vreo câteva zile apoi reaparu mai vesel ca oricând detinând secrete uluitoare, facându-i ochi dulci, Eliza-avem-confectii-de-buna-calitate se itneresa de starea comertului în noua lume, de evolutia modei si de preferintele barbatilor, Zi-mi Un Banc se schimbase între timp, trecu într-o zi pe strada Cosmos, împreuna cu sotia sa, Toni-toneta le servi câte o înghetata cu fistic si încerca sa le vorbeasca despre motorul pe care-l construia într-o magazie parasita, motorul era o nebunie, avea doar marimea unei mingi de ping-pong. Într-o zi de joi, pompierul Benedict se lupta cu furnicile Gao care tocmai traversau o perioada critica a civilizatiei lor,s e spunea c-ar fi fost în stare sa cumpere cele mai înalte tehnologii dar, din nefericire, Toni-cu-toneta nu se afla pe faza, lui Campari-cel-cu-multi-ochi îi cazu un dinte din fata si el puse acest lucru pe seama poluarii, apoi, din întâmplare, descoperi cu binoclul sau o gaura neagra drept în cer, suna la Ministerul de Razboi si le propuse ca toate deseurile radioactive sa fie deversate în ea. Cei de la minister, suspiciosi, fiind si nemaipomenit de gelosi, îl anchetara pe nefericitul astronom amator asupra unei posibile activitati de spionaj în domeniul nuclear, o confuzie regretabila, desigur, aprecie Jano în timp ce încerca sa-l bata la table pe Olinic-doua-zaruri, într-un târziu, de-a-abia, întelese Jano ca Olinic-doua-zaruri era proiectia propriiului sau eu si i se întâmplase asta pentru ca juca table în fata unei oglinzi aduse tocmai de pe Venus.

      Pentru mult asteptata calatorie prin Univers se pregatira cu totii, împodobira strada Cosmos cu ghirlande si aruncara cu bombe de hârtie în trecatorii-casca-gura, în ziua cu pricina se îngramadira pe rampa, asteptând, cu emotie, ca ciudate fenomene magnetice sa le poarte matricea energetica prin cele mai nebanuite lumi siderale. Disparura unul câte unul si doar artarii si plopii si teii ramasera sa fosneasca a vara de-a lungul strazii.

      Zi-mi Un Banc trecu pe-acolo de câteva ori, brat la brat cu sotia sa dar negasind pe nimeni se hotarî sa emigreze, cazu dintr-odata toamna, masina sefului de post rugini în garaj într-o singura noapte, e un semn sigur al batrânetii îsi spuse seful de post plin de amaraciune, îsi pierdea mai tot timpul zgâindu-se la televizor, cocheta la telesatelit cu o tipesa rapitoare, care locuia tocmai pe Saturn si în cele din urma sefii lui îl concediara luându-i insigna, pistolul si pantofii cu scârt.

      In tot acest timp, proiectia lui Jano, Olinic-doua-zaruri, enunta o noua teorie a probabilitatilor care includea si aparitia materiei vii, scrise un eseu despre Lumea Viitorului si infirma o stire guvernamentala potrivit careia o cometa ar fi trebuit sa loveasca Pamântul în plin.

      Intr-o seara ploioasa câmpurile magnetice ale rampei cosmice deformara spatiul din jur, îl curbara atât de mult încât acoperisurile caselor atinsera rigola, Jano si ceilalti se rostogolira în prezentul imediat gata, gata sa povesteasca nemaiauzite întâmplari din constelatia Racilor Vinetii, sticlele de sampanie pocnira,se aprinsera lampioane si zurbagii strazii Cosmos se pusera pe flecarit, uite-i, nebunii, înca mai stau de vorba, o stranie forta din Universul 2356 U i-a facut nemuritori, nu le mai tace gura în timp ce eu, Olinic-doua-zaruri, ma straduiesc sa va povestesc toate aceste întâmplari în ordinea lor fireasca.

     

© Copyright Ovidiu Bufnilă
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online