evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Homus trolEIbuzus  -  Puroi II  -  Cărăușul  -  Întâlnirea  -  Uezen  -  Starea de trecere  -  Pescarul la apus  -  Muzeu Apocaliptic  -  Frumuseţea numărului unsprezece  -  Hora Ielelor, Pensiune  -  Dansând pe sârmă  -  Visând cu ochiul deschis  -  Revederea de 20 de ani  -  Citadela Asociaţiei  -  Ciorna  -  Pierduţi în ceaţă  -  Nebunii lui Arrianus  -  Floarea de loldilal  -  Cincizeci  -  Între ziduri  -  Înălţarea  -  Strada Cosmos  -  Aventurile Poetului Rătăcitor : (I) Prinţul Canalelor  -  Câmpul de luptă  -  Proprietate cu casă şi pădure  -  Luminile oraşului XXVII  -  Povestea knorgului care îşi caută mama  -  Melodia care nu se aude  -  Cristerra  -  Atalia  -  Paznicul grădinii de piatră  -  Vară cu ciocănitori  -  Re-insecţie  -  Decablat  -  Proiecţionistul  -  Cerc la persoana întâi  -  Interferenţe  -  Mamal - Despărţirea  -  Lumea prin ţeava puştii  -  Visul  -  Sfântul  -  Obsesia  -  Omul cu păsări  -  O faptă eroică fără de ecou  -  Avatarul  -  În umbra sorţii  -  Vrăjitoarea  -  Fata din vis  -  Luminile oraşului IX  -  Aer


Unde dai şi unde crapă!

Ion Untaru



Publicat Duminică, 13 Martie 2011, ora 09:14

      Pandele s-a supărat că i s-a micşorat pensia şi s-a gândit să protesteze. Să protesteze energic. Aş cum n-a făcut-o el niciodată în viaţa lui. Se apucă şi trimite o scrisoare concepută în termeni politicoşi dar fermi primului ministru. Factorul poştal vede cui era adresată scrisoarea (ce-o fi având ăsta să-i spună primului ministru?) şi curios o deschide. Era între ei o animozitate (foarte) veche de când el (poştaşul) se căsătorise tocmai cu Lenuţa M. căreia Pandele îi făcuse curte în tinereţe doi ani la rând. Citeşte, îl umflă râsul şi înlocuie scrisoarea cu o alta în care se declară de acord cu măsura luată şi îl felicită pe primul ministru pentru curajul de care a dat dovadă în faţa naţiunii!
      Când ajunge scrisoarea la destinaţie, şeful de cabinet care vede primul corespondenţa, o citeşte şi o pune în mapă.
      Primul ministru o citeşte bucurându-se: - Uite că mai sunt oameni cu cap în ţara asta, oameni care-i susţin măsurile(!) şi-i spune să o dea la ziar.
      Pandele citeşte stupefiat scrisoarea la ziar semnată cu numele lui.
      - Asta chiar le întrece pe toate!
      Şi se hotărăşte să meargă la Bucureşti: - Am să i-o spun eu lui de la obraz, să se înveţe minte să nu mai publice altă dată falsuri în numele meu!
      Contrar aşteptărilor, şeful de cabinet intră la ,,boss” să-l întrebe dacă este acolo pentru... unul Pandele din comuna...
      - Ăla care m-a felicitat pentru treaba cu pensiile?!
      - Da.
      - Să intre.
      Se scoală îndatoritor, îl invită să ia loc, îl întreabă cum mai merg treburile la el în comună dar nu-i lasă timp să răspundă, îi oferă o cafea, se scuză că e foarte ocupat, pleacă undeva la o şedinţă dar are să se întoarcă repede, îi face semn secretarei să se ocupe de oaspetele său drag (!), aceasta apasă un buton portocaliu şi imediat apare bufetiera cu un platou plin cu bunătăţi pe care i-l pune în faţă.
      Pandele se scarpină încurcat în cap: nu-şi mai aduce aminte ce treabă avea el cu primul ministru al ţării şi începe să mănânce.
      Trec două, trei ore şi primul ministru nu se mai întoarce.
      - Domnişoară eu trebuie să plec că pierd trenul.
      - Oh, îmi pare rău că domnul ministru întârzie, dar vă promit că ţinem noi legătura prin telefon, prin internet, vedem noi cum. Uite aveţi aici câteva cadouri de suflet cu autograful domnului prim ministru şi umple două sacoşe cu obiecte de protocol: calendare, agende, scumiere, deschizătoare de sticle, pixuri, brichete, etc. etc. pe care i le pune în braţe şi-l conduce cu toată tandreţea de care e în stare până la uşă.
      Acasă Pandele face nemulţumit inventarul sacoşelor: - Ce-am avut eu de gând şi uite ce-a ieşit!
      Descoperă pierdut printre hârtii un bilet de loterie. Se uită la dată, era recent şi constată seara la televizor că era câştigător!!! Nu-i vine să creadă, sună la Agenţie: - Aşa este, te-ai umplut de bani norocosule! În ce zodie te-ai născut, bre?
      Încasează premiul cel mare, i se duce vestea în tot satul şi poştaşul moare de ciudă.
      - Pandele cinsteşte-mă, dacă nu eram eu, n-aveai cum să ajungi la banii ăştia. Şi îi explică toată tărăşenia.
      Pandele nu crede o iotă dar poştaşul găseşte scrisoarea lui la coşul de gunoi şi i-o arată.
      - Mai zi ceva!
      Şi de atunci s-au împăcat şi sunt cei mai buni prieteni.
     
     

© Copyright Ion Untaru
Comentarii (2)  
ion untaru
Luni, 14 Martie 2011, ora 14:47

Dle Ionut Caragea,
Multumesc pentru popas si comentariu. Cu stima.

ionut caragea
Duminică, 13 Martie 2011, ora 18:05

Nici textul asta nu e fictiune. Daca postasul ar fi fost un personaj necunocut cu care Pandele nu ar fi avut de-a face in viata lui, s-ar fi putut crea un cadru fictional. Insa, personajele se cunosc de mult timp si povestirea noastra devina o pilula de ras a la Toma Caragiu.

Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online