evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Cap de listă  -  Lumânărica se pregăteşte să trăiască  -  Visătorul  -  Gri şi roşu auriu  -  Meduza (I)  -  Elegie pentru Jeromed  -  Nu vreau să fiu un erou !  -  Chipul de pe Marte  -  Fata morgana  -  Scrisoare din Hipercubul 13  -  Paznicul grădinii de piatră  -  Zodia de apă - Niagara poetry  -  Curândul  -  Floarea de loldilal  -  În tren  -  Felix II  -  Triunghiul roşu  -  Poveste de mahala I : Meciul  -  Experienţa însoţeşte sensul ascuns al misiunii noastre  -  Meditaţie  -  Proces neverbal  -  Plastic  -  Regele animalelor  -  Dansând pe sârmă  -  Cerc la persoana întâi  -  Vânzătorul de ghilotine  -  Partida de bridge  -  Icoana  -  Ultima eclipsă (I)  -  Luminile oraşului XV  -  Înălţarea  -  Omul-care-stătea-cu-nasul-în-flori  -  Zori  -  Macii  -  Aniversarea  -  Octopolul  -  Stiinta si tehnica  -  O lumânare pentru mama !  -  Lumină dublă  -  Reactorul  -  Labirintul de gheaţă  -  Intoxicaţia. Investirea de novice  -  Oglinda îngerilor  -  Upgrade "Beyond 363000"  -  Fotografii  -  Caiet de regie  -  Obsesia  -  Coşmar  -  Unii îmi zic Charon...  -  Concurenţă neleală


Ambuscadă pe Uslar

Cătălin Hidegcuti



Publicat Joi, 24 Februarie 2005, ora 19:32

      Plaiurile Uslarului se intind la nesfirsit. Ierbivore enorme ratacesc prin ele urmarite indeaproape de singurele creaturi inteligente de pe planeta, fiinte asemanatoare cu centaurii dar cu trasaturi umane mult mai sterse. Intre ei isi spuneau "Cei ce sint" iar altii le spuneau osarami. Erau multumiti de viata lor chiar daca civilizatia lor era in primele stagii a Bronzului.

      Dar in acea zi si altii se mai aflau pe suprafata planetei.

      - Crezi ca am gonit toate creaturile alea insipide?

      Seful bandei de mercenari era un ktor, o fiinta cu jumatate mai mare decit un om si cu trasaturi pronuntate de reptila inclusiv forma mai lata a fetei, cei doi ochi care pot vedea in directii diferite si pielea groasa care forma o armura naturala rezistenta la majoritatea armelor normale. Cu toate astea nu era mai slab cum sint reptilele ci avea un trup noduros cu muschi foarte bine dezvoltati. Nu purta nici un fel de armura din motivul descris mai sus iar singura imbracaminte era o tunica lunga care la briu era prinsa cu o centura scut. Tot la briu purta o spada grea iar pe spate un fel de tun portabil cu teava groasa.

      Se intoarse cu privirea catre adjutantul sau si zimbi

      - Nu I-am vazut de citeva zile, se pare ca demonstratia aliatului nostru I-a impresionat.

      Cu doua zile inainte devoratorul de miniti (ilithidul) care fusese desemnat sa le insoteasca ceata de mercenari dominase mintea mai multor osarami. Acestia se taiasera in bucati in fata celorlalti. Dupa o asemenea demonstratie restul tribului se facuse nevazut.

      - Ca veni vorba, unde este aliatul nostru? Il intreba ktorul pe subalternul sau.

      Umanoidul rinji si facu un semn cu mina.

      - "Chiar in spatele tau. Cred ca vrea sa-ti vorbeasca." spuse el si se retrase rapid, nimanui nu-i placea sa stea prea mult pe linga ilithid, ii baga in sperieti.

      - Matseru, doresc sa vorbesc cu tine.

      Ktorul simti acea frica pe care probabil o simtisera si indigenii, puterea psihica a ilithidului isi strecura tentacolele reci pina si in inima celor mai curajosi.

      - Binenteles, pot sa te ajut cu ceva.

      - Am fost contactat de niveleul superior. Tinta noastra si-a inceput calatoria. In curind va trece prin dreptul nostru.

      - Vom fi pregatiti. Masinaria noastra ne va anunta cind sint aproape.

      - Si eu voi fi pregatit.

      - Te voi anunta cind va fi timpul.

      Ilithidul pleca fara nici un sunet.

      La marginea taberei un loc plat in forma de cerc fusese defrisat complet. In mijlocul cercului doi dwarfi mai cenusii mestereau o masinarie complexa care arta ca o combinatie dintre un dulap mare si un motor de aburi. Masinaria scotea niste sunete de parca ar fi tusit. Deasupra aparatului incepuse sa se stringa o lumina ciudata, un abur verzui care stralucea din ce in ce mai tare.

      - Deci, ati reusit sa faceti masinaria asta blestemata sa functioneza?

      Unul dintre dwarfii cenusi se multumi sa spuna ceva pe sub barba, dar celalalt se protapi cu miinile in solduri in fata ktorului.

      - De cind lucram noi impreuna? De o zi, doua! Stii ca ma tin de cuvint. Am spus ca o sa prindem calatorii si o voi face. Asa ca lasa-ma sa-mi fac treaba. - se burzului el

      Dupa ce termina de vorbit se intorse din nou la lucru injurind in surdina si lovind cu pumnul unul dintre cadrane.

      Ktorul se dadu batut, ii cunostea bine pe cei doi dwarfi cenusii si stia ca o vor scoate la capat. Niciodata nu vazuse niste fiinte care sa se pricepa asa de bine la amestecurile tehnomagice. Iar Warmund, cel mai scund si care ii vorbise proiectase arme care trageau cu proiectile capabile sa strapunga armura unui abyssal dintr-o singura lovitura.

      Era timpul sa puna la punct si restul echipei.

      Ca de obicei mercenarilor sai nu le prea pasa de disciplina si dupa ce se obisnuisera cu conditiile noii lumi (pentru unii gravitatia era prea mica si zburasera un pic prea sus cind incercasera sa mearga iar altii avusesera probleme cu atmosfera, dar mercenarii aveau trupurile calite de atitea treceri prin zeci de lumi se adaptasera foarte repede - de fapt si lumea fusese aleasa astfel incit mercenarii sa poata opera in ea) si se imprastiasera peste tot. Unii erau deja ametiti de bautura . cum era cazul lui Shrank demonul si githul Daleen'Za. Mai incolo statea uriasul Gotum cu maciuca lui fermecata sforaind linistit. De fapt mincatul si dormitul reprezentau 70% din timpul vietii uriasului. La rindul lor cei doi magi a trupei isi faceau siesta, in cazul insectoidului grypid mai un fel de contemplatie. Matseru avea tot respectul pentru magicianul grypid mai ales ca avea cu el o retuina care nu de putine ori isi dovedise utilitatea, era insotit de opt din rasa lui, din cite intelesese ktorul doi erau scutierii lui (avusese trei dar unul murise in timpul unei batalii nu demult si inca nu fusese inlocuit,) iar ceilalti sase erau muncitori aproape fara creier. De obicei trupa folosea dronele grypide ca si carausi, rol in care se dovedira perfecti fiind in stare sa ridice greutati de douazeci ori cit masa lor.

      Singurul care nu se odihnea era fanaticul sau adjunct, Dab, un umanoid plin de pete ciudate, verzi ca niste pustule care isi punea soldatii la exercitii. Matseru nici macar nu dorea sa stie de unde ii scosese Dab, dar era impresionat. De aproximativ patru metri inaltime Dab ii numea capcauni dar in orice caz nu semanau cu capacaunii vazuti de ktor in alte parti. Erau adevarate mase de muschi acoperite cu metal stralucitor. Nici un loc nu era lasat liber de fier. Unde nu aveau armura groasa din fier purtau zale inelate tot din fier. Matseru credea ca de fapt bestiile nici macar nu puteau vedea prea bine pentru ca deschidera vizierei era foarte mica. Singurele lor arme erau securi grele de razboi pe care oamenii le-ar fi considerat niste halebarzi enorme dar care pentru acesti capcauni nu pareau a fi decit jucarii.

      Putin mai departe, pe o piatra mai mare statea celalalt aliat al mercenarilor, Cavalerul Negru cum il denumisera ei. Fiinta din interiorul armurii negre fusese impusa de catre Baronul care le comandase misiunea. Statea pur si simplu cu virful spadei grele implintat in pamint fara sa spuna nimic sau sa se miste. La un moment dat un mercenar avusese proaata idee de a se lua de el, Cavalerul Negru il taiase in doua cu o singura miscare.

      - Sefule, se apropie - il avertiza unul dintre dwarfii cenusii care se strecurse linga el

      - Anunta-i pe ceilalti si pe ilithid. Eu ii trezesc pe Shrank si Daleen'Za

      - Inteles sefu.

      Matseru turna dintr-o sticluta scoasa de la briu cite o picatura pe giturile celor doi betivi, in citeva secunde licoarea isi facu efectul si cei doi erau treji si gata de lupta. Mai tirziu aveau sa resimta din plin efectul secundar, in special durerile de cap dar pentru momentele cind aveai doar minute ca sa intri in forma energizantele de lupta ramineau cea mai buna solutie.

      In citeva minute capcana era pregatita, mercenarii facura un cerc in jurul locului defrisat unde masinaria avea sa le materializeze prada. Asta daca totul mergea bine. Pentru a nu fi distrusa in timpul ostilitatilor in jurul masinarii se activa un cimp de forta, unul dintre dwarfii cenusii mai trase de o maneta si se strecura linga ceilalti mercenari.

      Ceata de deasupra masinii devenise de nepatruns si se raspindise in tot cercul.

      - Gata sefule. - raporta duregarul - mai avem 10 pina ajung la noi.

      - Ok - murmura Matseru printre buzele groase si apoi striga cu voce tare - Atacati doar la ordinul meu. Tinta care trebuie capturata vie cu orice pret este o printesa elfa.

      Un cor de s-a inteles trecu printre mercenari.

      - Dab (il chema pe secundul linga el) ai grija in special de capcaunii tai, sa nu sara la lupta inainte de ordin.

      - Am sa fiu cu ochii pe ei.

      O strafulgerare lumina in ceata si o ceata de elfi aparu in locul defrisat. Matseru cauta cu privirea tinta sa printre ei; o gasi ,dar nu singura. In jurul ei se aflau, in afara unei cameriste si a garzilor de escorta si doi straini, un protoss si un rys. O intorsatura urita avind in vedere ca si protossul si rysul erau luptatori excelenti.

      Inainte sa poata reactina in-vreun fel un suierat sparse timpanele tuturor si-I tulbura. Ilithidul nu asteptase si isi lansase urletul sau de teroare. Elfii inca dezorientati dupa ce fusesera smulsi din calatoria lor intre dimensiuni au fost paralizati de puterea urletului. Efectul fenomenului de deplasare intre lumi insa nu se lipise de strainii din escorta care nici nu erau afectai de puterea psihica a ilithidului; rysul era aparat de coiful sau semisferic care reflecta undele psihice iar protossul de propria sa putere psihica.

      Lama vortex a protossului se activa si fulgera in directia lui Shrank. Luat prin surprindere demonul nu reusi sa pareze si lama ii desprinse bratul drept de corp. Rysul, la rindul lui isi ridica lancea energetica si trimise un bolt de forta in burta capcaunului cel mai apropiat, care se imprastie in bucati de carne si singe negricios.

      Lupta incepuse, fara comanda de atac si continua chiar daca lui Matseru ii convenea sau nu.

      Elfii se dezmeticira si sarira la lupta impotriva celor ce ii prinsesera in ambuscada. O detunatura si cel din frunte cazu cu capul gaurit de glontul pornit din arma lui Wormund. Un capcaun despica aerul cu securea sa orizontal incercind sa taie in elfi. Elful vizat se lasa sub lama si il impunse cu sabia sub barbie. Magicianul elfilor arunca o plasa din fire sclipitoare peste mercenari dorind sa-i imobilizeze, magicianul grypid isi intinse bratele exoscheletice si vraja se evapora inainte de a ajunge la ei. Rysul dupa ce mai doborise un capcaun la pamint se trezise fata in fata cu Cavalerul Negru. Lancea sa se opuse spadei grele dar nu era o arma de lupta corp la corp si ceda rupindu-se in doua. Inciudat rysul se feri si scoase de la briu un cilindru scurt care se lungi in ambele parti transformindu-se in un bat de lupta. Cele doua arme se intilnira si, mirare mare, o ploaie de scintei se imprastiara in toate directiile. Batul rezista. Rysul incerca imediat sa foloseasca uimirea Cavalerului Negru si ii cosi picioarele. Adversarul sau bloca lovitura cu o viteza surprinzatoare si trecu la o serie de atacuri puternice care il impinsera pe rys in spate. Un elf cazu prada maciucii uriasului care ii sfarma complet umarul si-l trintise la pamnit unde doi capcauni il ascunsera privirii.

      Matseru era preocupat doar de un singur lucru, printesa. Protejat de catre gith, care se interpusese intre el si un lancier elf, se apropie de tinta sa. Un ultim bodyguard incerca sa o protejeze pe printesa dar ktorul isi trecu sabia prin el si-l vazu cum moare uimit ca scutul sau magic care ar fi trebuit sa-l protejeze nu oprise arma mercenarului. Matseru o apuca pe printesa, care se zbatea degeaba. Muschii ktorului erau de fier, dupa ce o prinse isi activa un scut de forta in jurul lor.

      Din spatele scutului avu timp sa analizeze situatia. Din escorta in viata mai erau doar cei doi magicieni si strainii. Un magician pierdea in fata ilithidului iar celalalt era prins intre cei doi magicieni a mercenarilor. Protossul il taiase in bucati pe Shrank, ktorul simti o umbra de emotie dar trecu repede in linia lor de munca emotiile nu erau des intilnite, iar acum sarise pe capcauni. Rysul continua sa se lupte cu Cavalerul Negru si nici unul dintre ei nu arata ca ar obosi curind.

      Prinzind un moment de repaus intre atacuri, rysul arunca la pamint o sfera care exploda. In citeva sutimi de secunda un fum negru ii inconjura pe cei doi combatatanti si se extinse si peste ceilalti.

      Chiar in fum muri magul elf cu mintea distrusa de ilithid in timp ce celalalt cazu doar dupa ce ii pulverizase capul unuia dintre magii mercenarilor. Ilithidul insa nu avu noroc caci protossul inebunit de furie si durere intra intr-o lupta mentala directa cu el.

      Odata fumul dispersat rysul ia-l de unde nu-I, pur si simplu disparuse.

      Magicianul grypid ridica bratele si suiera incercind sa-i dea de urma cu o vraja de divinare dar nu gasi nimic.

      Matseru le facu semn dwarfilor cenusii sa-si puna masinariile in functiune si sa-l gaseasca dar nici cautarea lor nu avu rezultat.

      Intre timp protossul pierduse lupta. Trupul ii deveni moale si se pravali la pamint. Si ilithidul parea afectat caci nu mai raspundea la nici un stimul extern, parea ca intrase in coma. Ktorul nu avea timp de pareri de rau sau de pierdut cu continuarea cautarii. Avea ceea ce dorea iar in curind elfii isi vor da seama ca ceva s-a intimplat si vor investiga dipsritia.

      - Ridicam tabara, aveti treizeci de minute sa stringeti tot - le ordona el celorlalti- Miscati-va

      Obisnuiti cu mutatul mercenarii se pusera pe treaba, strinsera ranitii si ii injectara cu energizante care ii vor tine in viata pina vor ajunge la baza. Dwarfii cenusii isi pregatira masinaria pentru calatorie si strinsera in jurul ei toate bagajele. Cind toti fura gata se strinsera linga masina si un dwarf trase de maneta. Ceata incepu din nou sa-i inconjoare, tot mai groasa pina cind deveni de nepatruns. Apoi incepu procesul invers risipindu-se, dar in locul mercenarilor nu mai era nimic. Plecasera.

      Dupa citeva ore pamintul incepu sa se miste ca un musuroi si rysul exploda la suprafata. Dupa ce se asigura ca nu mai este nimeni in jur se scutura de pamint si se felicita din nou in gind ca luase bratara de non-detectie cu el. Aceasta ii lucea de pe brat cu modelele ei intricate care il aparau atit de vrajile de divinare si de detectie cit si de aparatura tehnologica de cautare. Intradevar artizanii dorieni creau lucruri uimitoare. Isi activa transmitatorul din centura si astepta.

      In citeva ore o nava aeriana de mari dimensiuni iesi din mijlocul unei furtuni de energie deasupra sa.

      Venisera sa-l ia. Si cei care luasera printesa aveau sa plateasca.

     

© Copyright Cătălin Hidegcuti
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online