evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Dona  -  Călătoria  -  În tren  -  De o sută de ori Adrian  -  Sclipiri de Soare  -  Cristerra  -  Om vs. cyborg  -  Antarctic City  -  Jocul Zeilor (IV)  -  Piatra  -  Flida Flado  -  Gânduri  -  Strada castelului : Câte lumi  -  Nu ne vom mai întâlni în toamnă, domnule profesor !  -  Disertaţie despre diferitele moduri de apreciere a inteligenţei  -  Norul de argint  -  Meduza (III)  -  Concurenţă neleală  -  Luminile oraşului XIII  -  Gena morţii este instituirea metafizicii moderne  -  Je t'aime mélancolie  -  Omul apropiat  -  Tentaţia continuă  -  Unde dai şi unde crapă!  -  Luminile oraşului XVII  -  Orb  -  Începutul  -  Oglinda  -  Războiul  -  Obsesia  -  Pendulul municipal. "La dolce vita"  -  Luminile oraşului XIV  -  Dacă ar fi fost să alegi altceva  -  Luminile oraşului XXV  -  Dincolo de evoluţie  -  Depozit.01  -  Ultima ispitire a sfântului Anton  -  Echilibrul  -  Timpul  -  Mamal - Despărţirea  -  Furnizorul de vise  -  Dimineaţă târzie  -  Atingeri sensibile  -  Luminile oraşului XXIX  -  A şaptea faţă a tăcerii  -  Cincizeci  -  Visul  -  Sexibon  -  Ceasul voinicului  -  Povestea (?) Pensionarului Incredul


Soldatul

Soldatul
  Andrei Răzvan Coltea
varianta print

Andrei Răzvan Coltea



Publicat Luni, 2 Decembrie 2002, ora 10:05

       Nimeni nu mai stia cum s-a întîmplat totul. El avusese grija sa nu mai stie nimeni. Nici nu mai traiau prea multi dintre cei de-atunci, dar si aceia pareau sa fi uitat. Sau nu mai voiau sa-si aduca aminte... "Supuneti-va Creatorului vostru!"

      De cînd m-am nascut eu, nimic nu s-a schimbat. Nici nu stiu daca a fost vreodata altfel, daca a mai fost aici si altceva în afara de cladirile albe, de Domul de sticla, de terenurile de instructie... Mi s-a spus sa nu pun întrebari despre trecut. Si mai ales despre El. El era totul. El era adevarul, El era dreptatea. El era invulnerabil, indestructibil, etern. Unii îi spuneau Dumnezeu. Ce nume lung si inutil! Ce-o fi însemnînd? Poate ca era numele lui adevarat, sau poate era al altcuiva, care traise înainte. Daca o fi existat un îna... «Singura voastra bucurie este sa munciti pentru Creatorul vostru!» Blestematele de gînduri propagandistice sînt emise de releu la fiecare 45 de secunde. Atît te lasa sa gîndesti, 45 de secunde. Astfel, nu putem avea idei, ci frînturi de idei, toate egale, apasator de egale, ca scurgerea sacadata a picaturilor de apa prin sparturile acoperisului de lemn al dormitorului, atunci cînd ploua: Pic!... Pic!... Pic!..., nici una mai devreme, nici una mai tîrziu, învingîndu-ne încet si fara putinta de împotrivire, darîmînd zidul rezistentei noastre psihice caramida cu caramida, anihilînd... «Cei care nu se supun, vor pieri!... Nu încercati sa va ascundeti, nimeni nu poate scapa mîniei Lui!...»

      Nu L-am vazut niciodata, L-am cunoscut doar prin ochii rebelilor capturati de patrulele de interventie, pe care îi preluam de la Poarta si trebuia sa îi ducem pîna la intrare în Dom, unde locuia El. Aceasta era deocamdata, fiind neinitiati, singura misiune a unitatii din care faceam parte. Nu era usor totusi. Trebuia sa îi imobilizam foarte bine, pentru ca la cea mai mica neatentie se smuceau din bratele noastre si se sinucideau aruncîndu-se în gardul electrificat ce înconjura baza centrala. De ce? Doar El stie. Acolo însa, în ochii lor fara speranta, am vazut ceea ce era El pentru ei. Am vazut o groaza salbatica, zbatîndu-se înlantuita, taind, sfîsîind, croindu-si drum prin ultimile oaze de ratiune sîngerînda din creierul nenorocitului, încercînd sa patrunda si în mine pe puntea dintre privirile noastre, lovind cu furie în usa pe vecie închisa a sentimentelor mele înecate în lungile ore de instructie. Stiam atunci cît de puternic este El. Mai puternic decît noi toti, mai puternic decît viata, mai puternic decît moartea însasi. Cred ca privea de la înaltimea locuintei Lui si rîdea, batjocorind moartea pentru neputinta ei, vazîndu-le disperarea cu care o cautau, alegînd-o fara sovaiala unei confruntari cu El... «Soldat A4112, în numele Creatorului tau, îti este ordonat sa te prezinti la punctul de control al nivelului 4!» Eu!? La nivelul 4?! Era la intrarea în Dom, si acolo nu au acces decît gradele superioare. Ceva se întîmplase. Nici gîndurile propagandistice nu le-am mai receptionat în ultimul minut, dar am fost prea absorbit sa mai observ. Trebuie sa ma grabesc oricum, întîrzierile nu sînt tolerate. Am traversat în fuga curtea exterioara si am ajuns în fata usii argintii care era limita lumii noastre. Dincolo erau doar El si cei apropiati Lui. Poate, cine stie, voi avea norocul sa îl vad... Usa s-a deschis cu un zgomot prelung, electronic. Acolo ma astepta locotenentul punctului de control, care mi-a facut semn sa intru. Am înaintat doi pasi si m-am oprit, orbit de lumina puternica ce razbatea dinauntru. Zaream doar silueta aproape ireala a locotenentului care a îndreptat bratul drept spre mine, tinînd în el un mic obiect metalic, cu care...

     

      - Duceti cadavrul de-aici! Si anuntati-i pe cei de la laboratorul genetic ca la urmatoarea eroare îi vor tine companie jos, în Groapa! Le-am ordonat sa-mi creeze soldati fara gîndire si mai ales fara constiinta de sine. Sa gîndeasca doar atît cît sa-mi înteleaga si sa-mi respecte ordinele! Fara idei, fara aspiratii!... El a fost o greseala, sper si ultima. Nu tolerez incompetenta!

      Barbatul se rasuci pe calcîie si se îndeparta. Pelerina neagra îi cazu de pe umeri. Ceilalti se repezira sa o ridice. El nu s-a întors. El nu se uita niciodata în urma.

     

© Copyright Andrei Răzvan Coltea
Nota :    Premiul "Obiectiv SF" - noiembrie 2002
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online