evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Vid imprevizibil  -  Fluturi  -  Îngerul cenuşiu - Gabrielle  -  ªi vremea vine ca să plângi  -  Gena morţii este instituirea metafizicii moderne  -  Nick  -  System Error  -  Alfa şi Omega  -  Luminile oraşului IV  -  Café du Marcel  -  În tren  -  Cuantum sincronicity - formula nemuririi  -  Furnizorul de vise  -  Renaşterea...  -  Arta fugii în cinci acte  -  Păsări de pradă  -  Invizibilul  -  Aether pro narcosi  -  Piatra  -  Poveste de mahala III : Foamea!  -  Luminile oraşului XXII  -  Citadela Asociaţiei  -  Universul lent  -  Prima pagină  -  Aer  -  Piese de muzeu  -  Arta de a purta un război  -  Melcul  -  Povestea trenului  -  Între „Ei” şi noi, Pământul! (III)  -  Luminile oraşului XXVI  -  Între ziduri  -  Imperiul Marţian contraatacă  -  Sinucigaş plătit  -  Începutul  -  Colecţionarul de îngeri  -  Călătorie în spaţiu-timp  -  Luminile oraşului XIX  -  Praf minune  -  Variaţiuni pe o temă mai veche  -  Jocul Zeilor (VI)  -  În căutarea zborului  -  Nyprus  -  Decablat  -  Cunoaştere  -  Luminile oraşului XIV  -  Gânduri  -  Ambiguitate clinică  -  Luminile oraşului 2 (II)  -  Emoţia reîntoarcerii


Povestea unui suflet

Povestea unui suflet
  Dragoş C.
varianta print

Dragoş C.



Publicat Luni, 6 Ianuarie 2003, ora 10:05

       ... o seara senina de vara. De undeva de sus departe de gandirea noastra cineva priveste adanc o lume a sentimentelor contradictorii. Imediat sub patura norilor se intrezaresc o sumedenie de sclipiri trecatoare. Nu au chip asa cum as fi crezut si nici contur. O privire mai atenta dezvaluie secretul. Alearga disperate, se patrund , se impiedica de obstacole create in inchipuire totul, totul duce la o imagine teribila . Suflete pierdute intr-o lume a snobismelor. Cu greu am ajuns sa vad ce se afla sub carcasa de piele si fatarnicie. Dar oare chiar vad ?! Daca privirea mea se insala , daca si altii cred asta, daca ...daca...daca...Nu conteaza.

     

      Nimic nu mai conteaza...acum stau aici sus si privesc. De ce aici ? Aici e bine. Aici ma simt eu bine, e un loc cald si primitor.

      Da ..si ma simt ocrotit de albastrul norilor. Candva, demult credeam ca orice lupta pierduta ma va ajuta sa rezist mai bine cruzimii de pretutindeni. Credeam ca orice lupta castigata imi va da mai multa incredere in mine. Credeam ca tot ce e rau ma va face mai tare. M-am amagit singur. Si odata cu trecerea anilor m-am trezit singur, sensibilizat prea mult de orice contact cu tine, cu voi, cu oricine. M-am saturat ..vreau sa nu mai simt, sa nu mai doresc, sa nu ma mai tem. Asa credeam ca voi fi. Asa credeam atunci cand eram doar un sufletel mic si sincer, senin in fata zidurilor umane. Anii au trecut si iata-ma aici temandu-ma de voi si incercand sa ma ascund in spatele vostru. Din cauza voastra prefer acum sa stau aici si sa privesc - ce simplu e sa dau vina pe voi - .Uneori ma amuza ; da, privesc si rad singur. Dar nu de putine ori ma trezesc cu zambetul inghetat pe fata. Uite chiar acum licareste un sufletel mic mic. Se bucura de venirea lui pe pamant alte doua raze fara chip. Simt sinceritatea lor cruda....Dar... Nu au inteles inca ?!? Oare nimeni nu i-a avertizat asupra faptului ca .....si asupra..sii..Imi vine sa tip sa-i trezesc la realitate. Acum e asa mic si inocent dar sunt aproape sigur ca va ajunge sa-si puna aceleasi intrebari ca si mine. E doar o chestie de timp.

      Ah si acum..sa ma judec un pic pe mine. De ce imi pasaaaa?!!! De ce ma intereseaza ce se va intampla cu EI. Nu ii cunosc si nici nu ar trebui sa ma implic deloc. Dar cred ca asa am fost creat eu. Si spun asta cu un oarecare regret. Si cum am ajuns eu aici sus? aaa asta e o alta poveste, intr-o alta seara senina de vara...

      Atunci am venit pe lume eu. Da, exact la fel, licarind ..mic, mic si inocent. Niciodata nu am mai vazut un chip atat de senin ca cel al sufletelor de copii. Cineva ma strange in brate; ce bine e, cineva ma striga imi zambeste , e placut toti sunt buni cu mine toti sunt fericiti. Ahh ce mult vreau sa simt, sa traiesc . Si uite ca a trecut un an. Strangerea calda a parintilor este aceeasi. A mai trecut un an. Rosu e frumos, negru, nu, alb e rece, verde e.. ... heii.. Cine e acel strain? Si de ce nu vorbeste ca toata lumea?!? De ce este incruntat ce se intampla?!? Eu stiam ca toti zambesc , toate sufletele sunt fericite .Ce se intampla.?!?! A uite iar un zambet .Offf..Da. Cred ca mi s-a parut mie. Toti sunt calzi si dulci. Ce era sa cred hmm auzi..sa existe si altfel de suflete hm ..ma bufneste rasul. Suflete ce nu zambesc ..nuu , sigur mi s-a parut mie.

      Hei uite ce dragut. De cand am vazut acel strain , un norisor m-a luat si m-a plimbat. Dar nu m-a mai adus inapoi . Ei si ce daca , de aici pot vedea lumea mai bine. he hee..

      Au trecut anii si de fiecare data cand cineva plangea, cand cineva era trist .. norisorul meu .ma lua si alerga cu mine . Era dragut, era cel mai dragut . Incepuse sa-mi placa, simteam aerul rece atingandu-mi sufletul. Aproape ca nu mai observam ca la inapoiere nu mai eram acelasi . Adica eram acelasi ... dar un pic mai sus. Si tot asa intr-o primavara m-am trezit aici sus, in spatele norilor . Oare uitase sa mai coboare ? hei norisorulee...Nu raspunde hmm. Ei si! ..De aici pot vedea lumea mai bine . Da uite, acum observ primavara pentru prima oara. Multi au incetat sa mai zambeasca de ceva timp..asta e trist dar..cred ca asa trebuie sa fie. Odata cu primavara renasc si flori si criminali.

      Si asta este singurul adevar.

      Problema este ca eu tot simt..Pot vedea prin tine ..esti urat, urat ca si mine. Din cand in cand lasi sa se vada asta. De atunci de cand am trait prima primavara, de cand norisorul meu nu mi-a mai raspuns..am inceput sa-mi doresc sa nu mai simt. Oare am reusit?!...sau doar am reusit sa ma ascund de voi. Singur aici chipul meu straluceste straniu. Alunecand printre nori si revenind pe pamant acolo unde e normal sa fiu, cu ochii larg deschisi gandesc si sper ca maine totul va fi bine... pentu voi si pentru mine...

     

© Copyright Dragoş C.
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online