evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Călătorii cu îngeri  -  Iza  -  Follow-Me  -  Obsesia  -  Jocul Zeilor (II)  -  Cum s-a născut Dumnezeu  -  Recurent  -  Către a opta zi  -  Nebunul  -  Meduza (V)  -  !NFERNUL (fragment): Autistul  -  Vinerea Rozinelor Timpurii  -  Taina norilor  -  Luminile oraşului  -  Theron Girradus  -  Planeta Fantomă  -  Cap de listă  -  Lumea lui Ingo  -  Sedrina  -  Joia neagră  -  Gri şi roşu auriu  -  Epsilon  -  Un viol ratat (Din neant)  -  Puterea pereche  -  Jazzonia : Cartea Cruciadelor  -  Labirintul de gheaţă  -  El cu durerile şi greşelile lor  -  Flida Flado  -  Groparii  -  Sinucigaş plătit  -  Bătrânul, literele şi noaptea  -  Text experimental  -  Uitare  -  Principiul alibiului  -  Sete  -  Copilul gheţii  -  Drum bun  -  Eu şi Cu Mine  -  Întâlnirea  -  Casa galbenă  -  Câmpurile magnetice ale lui Belizarie  -  Pojghiţa subţire a conştiinţei  -  Caseta pirografiată  -  Viola  -  Conştiinţa lui Uezen  -  Ankirah  -  Melodia care nu se aude  -  Povestea knorgului care îşi caută mama  -  Enigma de cristal  -  Revederea de 20 de ani


Războiul - fără - cap - şi - fără - coadă

Războiul - fără - cap - şi - fără - coadă
  Victor Nănescu
varianta print

Victor Nănescu



Publicat Duminică, 15 Ianuarie 2006, ora 20:02

      Intr-o lume a Razboiului-fara-cap-si-fara-coada, Diego Cabral era doar ordonanta generalului Almarth.

      La numai citeva secunde de la raspindirea vestii ca generalul fusese declarat tradator - dupa ce disparuse undeva, In teritoriile controlate de mutantii vegetali - Diego Cabral si-a scos, din valiza sa de lemn, covorul zburator, s-a apucat sa-l scuture de praf si sa-l curete cu apa si otet de mere. Apoi l-a pus la uscat, tinindu-l la soare timpul regulamentar, l-a periat si tesalat si, abia dupa ce a facut cum scrie la carte toate acestea, a Indraznit sa se foloseasca de el pentru a dezerta... Voia sa se duca acasa, la Feliz si la copii, dar a cazut Intr-o ambuscada aeriana. Moliile tricefale i-au devorat covorul zburator, obligindu-l sa aterizeze fortat, In apropierea unui oras pustiu, sutinut doar de zdrentele ramase.

      Patru roboti si un barbat care fuma, tinind tigara In nara stinga. Era Inalt si viata lui se masura, acum, In minute. Pe obraz avea o rana ce mustea de singe, o taietura adinca lasata de o lama muiata In anticoagulantul fara de leac al soldatilor din Garzile de Noapte. Se stingea Incet, sustinut de doi dintre roboti. Ceilalti doi supravegheau masina de citit gindurile.

      - Sa ne adapostim, a suierat barbatul.

      Au patruns In oras. Masina se gasea Intre Diego Cabral si omul care tocmai Isi termina tigara.

      Robotii i-au condus spre un tobogan de acces. S-au lasat sa alunece In Intuneric. La subsol, gura toboganului se deschidea Intocmai ca o pilnie. Lumina difuza. Un adorarium auster si neaerisit.

      "Masina de citit gindurile functioneaza", a remarcat Diego Cabral, dar era o observatie suficient de tirzie. Mintea sa suportase sondajul psi si nu mai era nimic de facut. Peretii Incaperii miroaseau a solvent si a boala. Masina fusese proprietatea generalului Almarth si nu-si tradase stapinul.

      - Nu va fi nici un interogatoriu, a decretat barbatul. Am crezut ca stii ceva mai mult decit mine, In privinta generalului...

      Diego Cabral a Inaltat din umeri: Almarth nu dadea nimanui socoteala de faptele lui. Pe cei mai multi Ii trata ca pe niste simple unelte. Cu toate acestea, ei nu se plingeau. Era ca o vraja...

      - Voi muri In curind, a mai adaugat barbatul si a facut semn sa fie reconectata psihomasina, iar glasul i s-a topit, Incetul cu Incetul, pina cind Diego Cabral nu i-a mai perceput decit susurul mintii, ce depana uimitoarea poveste a Uzinei...

     

     



     

      Omul ranit la obraz se numea Yerw. Amintirile lui se Invalmaseau, ocolind esentialul, Intorcindu-se pe unde mai trecusera o data, Impiedicindu-se de obsesia urcarii In fuga a unor scari In spirala; apoi, deodata, imaginile se limpezira si Diego Cabral Il recunoscu pe Almarth: era ceva mai tinar, studia o harta ecologica, iar linga el sedea Yerw; un Yerw nepasator, ca orice mercenar al carui trup fusese Insailat din organele valide, Imprastiate pe saptezeci de cimpuri de batalie.

      Apoi, datorita Uzinei, totul s-a Intrerupt si, din maruntaiele ei mucilaginoase a navalit scrisnind, suierind, bolborosind, Primejdia...

      Inotind In aburii transpiratiei celor ce alergau spre tabloul de comanda, sa vada cum acele indicatoarelor rasuceau cheile secrete ale primejdiei; sau urmarind grupurile celor ce urmau comenzile rastite ale difuzoarelor, veghind etajul de depozitare - la prima cota, la ultima, la demisol - alunecind si lovindu-se de conductele Intunericului, fortind dopurile de cauciuc sa intre sau sa iasa, plonjind pentru a descongestiona canalizarea de puroiul scurs din pompele de vid, care faceau un zgomot asemanator cu sunetele galopului morilor de smalt...

      Acum, Diego Cabral putea desena Uzina, reusea sa simta aceasta forta, capabila sa Inveseleasca sau sa Ingrozeasca pe oricine cu gigantica ei umbra, care acoperea ferestrele Razboiului si absorbea bioenergie, deversind zvonuri irelevante peste traseele dezafectate, Ingramadind inutile mormane de piese de schimb... Uzina pufnea a enervare cind materia prima curgea In cocoloase - asa era EA: un mers In cadenta pe un gazon de vis. Iar sub gazon era tarina, piatra, scoarta paminteasca, litosfera; iar mai In adincime era cald, frig, arde... Uite, uite, aici e locul, foarte aproape de miezul de foc al Terrei, e unic, e singurul, e de neInlocuit...

      "Cum asa?" Intreaba Yerw, dar Almarth raspunde putin cam prea repede si mereu cu da, astfel Incit mercenarul Intelege ca exista o retea de depozite secrete, cu materie prima adecvata si... Diego Cabral tresare.

      Diferenta dintre zacamint si depozit este asemanatoare cu cea dintre natural si artificial. Yerw Il contrazice, argumentind ca un depozit datind de sute de milioane de ani poate fi confundat usor cu o aglomerare naturala, mai ales daca este chiar atit de inaccesibil, precum pare cel descoperit de General...

      "Sa Incheiem discutia", filozofeaza Almarth, retezind Intrebarea ordonantei sale In legatura cu coordonatele fizice si chimice ale materiei prime.

      Si, In mintea lui Diego Cabral, revine Uzina, condusa de Yerw.

     

     


     

      - A crescut Intr-o jumatate de zi, declara mercenarul, s-a Inaltat din floare de colt, din teasta de linx, din par neatins de roua, ala-bala-portocala, asta-i toata socoteala, am desfasurat concomitent camuflajul total si blindatele rinocerate, apoi a Inceput prima zi de lucru si totul mergea fara emotii, materia prima tisnea la suprafata prin puturile forate de cirtitele anaerobe, se emulsiona, se Incalzea, iar Intre timp avea loc sterilizarea autoclavelor de fermentatie... Dupa Incheierea acelei etape se filtra, se transvaza solutia nativa In coloanele de degazare, se trimitea sarja la coagulare, apoi la stoarcere, la uscare si, In final, la presa de matritare, care dadea produsului finit forma umana. Se tinea o ora In incubator, alte doua In ionizator si se depozita In aer liber pina cind se producea Invierea. Nu cunosc alte amanunte - recunoaste Yerw - banui doar ca Almarth a descoperit, In adincurile Pamintului, lutul primordial din care Dumnezeu l-a plamadit pe Adam... De la un timp, Insa, respectivii nu mai Inviau, ramineau Intinsi pe haldele de linga cisternele cu amoniac si intrau In putrefactie... Nu, nu era voie sa-i Ingropam: se descompuneau In sol si daca produsii de degradare ajungeau pina la pinza freatica ne trezeam cu un atac din partea Garzilor de Noapte, cu tot camuflajul nostru. Dar ne-am pazit degeaba, ieri au reusit sa ne repereze, desi Uzina e moarta de mult si nici de Almarth n-am mai auzit pina cind nu te-am scos din mandibulele moliilor tricefale. La jumatatea fiecarei luni apareau doua plutoane de androizi si Ii luau pe cei care izbutisera sa Invie; pe ceilalti Ii recuperam, azvirlindu-i In malaxor, Ii marunteam, adaugam solventi si acid acetic, se forma un terci neomogen, rasarea uneori cite un ochi, un deget, un craniu insuficient malaxat. Apoi Uzina s-a prabusit, androizii nu mai veneau si s-a pornit o molima necunoscuta; numai eu am ramas In viata, curios nu?!...

      Diego Cabral a deschis pleoapele. Ramasese singur. Cei patru roboti asteptau un ordin.

      - Lua-ti-l. E mort. Duceti-l unde i-ati dus si pe ceilalti.

     

     


     

      Cu ani In urma, pe cind Almarth abia fusese avansat maior, Diego Cabral zarise, la orizont, o flacara ce aluneca pe cer, chiar pe deasupra desertului lui Qloutt. Fara un cuvint, Almarth i-a facut semn sa Incalece un strutolansator antiaerian si Impreuna s-au Indreptat spre locul unde se parea ca aterizase un aparat de zbor avariat. L-au gasit repede. Nu fusese detectat, nu era de pe Terra, nu avea nici o intrare la vedere. Au escavat toata noaptea. L-au Ingropat, l-au camuflat. Urmau sa se Intoarca a doua zi, dar frontul si-a modificat conformatia si nu s-au mai Intors. Cel putin, In ceea ce Il privea pe Diego Cabral, informatiile referitoare la depozitele pamintene de fluid omenesc nu puteau veni decit de la nava aceea, total necunoscuta.

      Si totusi, razboinicii armatei personale si secrete a generalului Almarth nu Inviasera de la sine. Lui Adam Ii daruise suflarea Dumnezeu. Lor, cine?

     

     


     

      Cind a iesit la suprafata era noapte. Oras prabusit, rece, strain. Feliz si copii. A facut primul pas, apoi al doilea. Mergea nehotarit. Amintirile lui Diego Cabral Incepeau Intotdeauna cu Feliz. Ploua. Ce a fost Inainte de Feliz? S-a Intors si a privit cladirile oarbe, peste care glasul vintului semana raspunsul generalului Almarth: Uzina, Uzina, Uzina. I s-a parut ca Ii zareste silueta. Purta sub brat un flacon nepamintesc si trecea printre lungi siruri de oameni, Inca neInviati. Le picura pe buze elixir din stele...

      In desertul lui Qloutt asteapta o nava. Inca mai asteapta...

     

© Copyright Victor Nănescu
Sursa :   Obiectiv
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online