evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Poveste de mahala IV : A înnebunit lupul!  -  Mămica şi El Diablo  -  Calul cruciatului  -  Chat Room  -  Misiunea  -  Peştele albastru  -  Hora Ielelor, Pensiune III  -  Valea însângerată  -  Lumânărica se pregăteşte să trăiască  -  Cine sunteţi?  -  Melodia care nu se aude  -  Robotul  -  Masa de duminică  -  Vânzătorul de ghilotine  -  Gena morţii este instituirea metafizicii moderne  -  Nevastă rea  -  Între „Ei” şi noi, Pământul! (II)  -  Norma  -  Luminile oraşului XX  -  Un viol ratat (Din neant)  -  Fotografii  -  Vatmanul - Purificarea  -  Omul-care-stătea-cu-nasul-în-flori  -  Legendele Căutării (II)  -  Luminile oraşului XXIX  -  Între „Ei” şi noi, Pământul! (IV)  -  Planeta Fantomă  -  A Doua Epocă Întunecată  -  Transplant de suflete...  -  Delir  -  Alertă !  -  Ion cel fericit  -  Uitare  -  Dl. Ics  -  Din vitrină  -  Floarea de loldilal  -  Aura urii  -  Toate celelalte popoare  -  Experienţă pecuniară  -  Furnizorul de vise  -  Mărturisirea lui Abel  -  Marea Neagră. Iulie  -  Archeopterix  -  Boaba de spumă  -  Câmpurile magnetice ale lui Belizarie  -  Destin  -  Coconul  -  Nu deschideţi uşa  -  Ulysse şi Hector  -  Transcendere


Natură moartă, cu portret

Natură moartă, cu portret
  Liviu Radu
Ultima ispitire a sfântului Anton
Îndelunga aşteptare
Corespondenţă literară
Proces neverbal
varianta print

Liviu Radu



Publicat Miercuri, 29 Ianuarie 2003, ora 10:05

       O masa lunga, de înaltime medie, ceva mai lata decât cele obisnuite. Pe ea, un barbat, întins. Cu mâinile încrucisate pe piept.
      Prin lentilele limpezi, groase, ale ochelarilor cu rame elegante, de baga, se vad pleoapele ce acopera ochii.
      Parul negru e tuns îngrijit si este pieptanat simplu, dar cochet.
      Tenul bronzat, chiar prea bronzat...
      Costumul negru si pantofii lustruiti îi dau un aspect solemn. Subliniat de papionul alb, înnodat cu maiestrie...
      Chipul barbatului degaja o impresie de seriozitate si vioiciune, iar zâmbetul încrezator si blajin, ce i-a ramas întiparit pe buze, îti sugereaza ca se poate ridica oricând, pentru a-ti propune o afacere interesanta... Probabil ca are vreo cincizeci de ani, dar obrajii netezi, fara riduri, îl fac sa para mai tânar...
      La capatâi si la picioare, câte doua sfesnice simple, cu lumânari înalte, albe. Neaprinse, deocamdata...
      Un amanunt interesant (mai ales ca îl observi târziu, abia dupa ce-ti dezlipesti privirea de pe figura senina a omului): trupul este întins pe un suport din metal, ale carui margini, usor ridicate spre extremitatile mesei, sunt abia vizibile, fiind ascunse de niste recipiente cubice, din material plastic, negru, al caror scop este - pentru moment - necunoscut...
      În jurul mesei se aud soapte discrete, retinute:
      - Ce realizare! Ai zice ca-i viu!
      - Arata extraordinar! Si zâmbetul asta...
      - Quiz e un adevarat maestru! Merita toate felicitarile...
      Intervine o voce mai puternica, degajînd o oarecare neîncredere si chiar ceva invidie:
      - Quiz... Hainele... Parul... Sigur, toate astea releva un aspect de-o naturalete deosebita, dar...
      - Nici o problema, intervine un glas însufletit si plin de satisfactie - probabil chiar al numitului Quiz. Un pic de rabdare si va voi explica totul.
      Urmeaza o pauza retorica, apoi Quiz începe sa vorbeasca repede, fara a-si ascunde mândria profesionala:
      - Sa concepem cu ochelarii. Lentilele sunt din sare cristalizata, de înalta puritate. Ramele din muguri de bardos. Hainele, parul si încaltamintea, din aluat fraged, dopat cu arome si coloranti... Dar cel mai greu a fost sa-l dezosam fara a-i afecta forma. Dupa cum se vede, am reusit pe deplin. Bineînteles ca, abdomenul a fost golit si umplu cu crema - o reteta proprie - despre care nu va pot spune decât ca este, cu adevarat, delicioasa! Dar, destul cu vorbaria! Întâi gustati si dupa aceea comentati, daca mai aveti suflu... Pofta buna!
      Si Quiz întinse cele sase brate, în clestii carora tinea lame bine ascutite, spre uriasa tava din care trupul uman, bine copt, raspândea o aroma apetisanta...
     

© Copyright Liviu Radu
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online