evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Elixirul vieţii  -  Macii  -  Luminile oraşului XX  -  Îngerul cenuşiu - Angela  -  Fiii lui Rawser  -  Exterminatorul  -  Masa de duminică  -  Meduza (VI)  -  Înger în oglindă  -  Lumina neagră  -  Partida de bridge  -  Iubirea de pe Venus  -  Între „Ei” şi noi, Pământul! (III)  -  Recreaţia  -  Luminile oraşului XXXII  -  Ignis  -  O lumânare pentru mama !  -  Între două lumi  -  Calul cruciatului  -  Fragmente de... viaţă  -  Eu şi Cu Mine  -  O noapte într-un ceas  -  Planeta ascunsă  -  Pendulul municipal. "La dolce vita"  -  Mesajul  -  O faptă eroică fără de ecou  -  Sete  -  Furnizorul de vise  -  Ultima eclipsă (I)  -  Coconul  -  Aniversarea  -  Spiritul este liber şi insurgent  -  Fie-mi apa uşoară !  -  Cerşetorul  -  Cuantum sincronicity - formula nemuririi  -  Luminile oraşului XXIII  -  Călătoria unui artist...  -  Luminile oraşului XXIX  -  Praf minune  -  Avocatul celui care a vrut să mă omoare  -  Gustul libertăţii  -  Avatarul  -  Genocidul  -  Liber arbitru  -  Contrapaganda  -  Om vs. cyborg  -  Asaltul  -  Diamantul  -  Geneza  -  Luminile oraşului XIII


Interviu cu scriitoarea Angela Baciu

realizat de Violeta Munteanu

Angela Baciu



Publicat Duminică, 17 Mai 2009, ora 11:30

      “EXERCITIU DE SINCERITATE – SUNT UN OM IMPLINIT”

     

     

      (n.a. ANGELA BACIU – poet, publicist, jurnalist, membru in Uniunea Scriitorilor din Romania – filiala Iasi, membru in ASLRQ, promotor cultural, initiator proiecte, (ex.”Atelierele de lectura ale poetei Angela Baciu”), redactor colaborator “Dunarea de Jos”, “Porto Franco”, colaborator permanent reviste de cultura din tara si strainatate, cat si reviste on line (ex.”Agero”- Germania), autor a 13 carti de poezie si publicistica si literatura pentru copii, 14 carti colective (antologii si dictionare), un c.d.colectiv, poezia domniei sale fiind tradusa de a lungul timpului in limbile franceza, engleza, maghiara, slovaca, ceha, spaniola, avand pregatire universitara in drept, comunicare/PR,atestate in comunicare, management cultural si masterand in drept european ).

     

      V.M. – D-na Angela Baciu, ma bucur ca v-am cunoscut si va multumesc pentru aceasta zi de sarbatoare pe care ne-ati oferit-o, cu emotie va propun un dialog despre evenimentele literare din ultima perioada din viata dvs.

     

      A.B.- Si eu va multumesc.

     

      V.M.- Dupa primirea premiului Uniunii Scriitorilor din Romania – filiala Iasi – sectiunea eseu/publicistica pentru volumul “Marturii dintre milenii” Ed.Limes,Cluj, ati fost invitata in diferite orase din tara sa va lansati cartea, alaturi si de volumul de poezie “De maine pana mai ieri, alaltaieri” publicat la aceeasi editura, (redactorul si editorul ambelor carti fiind poetul Mircea Petean), pe unde ati fost concret?

     

      A.B.- Inceputul anului 2009 mi-a adus numeoase surprize, avand cateva intalniri cu publicul extrem de interesante, cunoscand oameni minunati si, desigur, deschizand alte proiecte, propuneri, colaborari.

      Am avut lansari de carte la Biblioteca “V.A.Urechea din Galati, Biblioteca “Metropolitana” din Bucuresti, la Ministerul de Interne/ Casa de cultura in cadrul cenaclului “Ioan Tecsa”, Biblioteca “Panait Istrati” din orasul natal Braila, dar si in judetele limitrofe.

     

      V.M. Pe langa cele doua carti, promovati un proiect intitulat “Atelierele de lectura ale poetei Angela Baciu”, cum este primit?

     

      A.B. – Proiectul acesta se adreseaza in special tinerilor talentati, cu aplecare catre literatura, catre scris, am cunoscut copii foarte talentati in scolile si liceele unde am fost: la Scoala “Mihai Eminescu” din Galati, scoala din Com.Cuza Voda, liceul din orasul Beresti, dar…si in multe alte locuri.

     

      V.M.- Nu demult, în comuna Griviţa am fost onoraţi de a o avea printre noi pe fiica satului, poeta şi publicista Angela Baciu,care, cu emoţie în glas, a avut amabilitatea de a ne depăna amintirile domniei sale .

     

      A.B.- Mi s-a intamplat un lucru extraordinar, de curand sa fiu invitata la scoala de arte si meserii din Com.Grivita, locul de unde se trage tatal si bunica mea, mama fiind vranceanca, un loc minunat plin de amintiri frumoase. La eveniment au fost prezenti

      parintii mei, cadre didactice, oameni din comuna si, in special, elevi. O zi calduroasa

      de primavara, cu pomi infloriti, am fost primita cu multa caldura, cu brate de zambile,

      narcise si lalele inflorite, cu paine si sare si ...multa prietenie. Am vorbit despre poezie, literatura, adolescenta, intamplari din anii copilariei, vorbe de duh pastrate in minte, povesti si intamplari despre traditii culturale depanate in timp de bunica mea, sau de alte...personaje hazlii (cum le spun eu) ale satului!

     

      V.M. -Dacă vi s-ar oferi posibilitatea de a vă întoarce pe drumul existenţei dumneavoastră de până acum ,la ce etapă v-aţi opri şi de ce?

     

      A.B.- Viata e pretioasa asa cum e, cu toate etapele ei, nimic nu este intamplator si nu imi pare rau de nimic. Nu m-as intoarce, n-as schimba nimic, poate as prelungi ceva mai mult...tineretea!

     

      V.M.- Aveti un motto personal?

     

      A.B. – „Maine e azi!”

     

      V.M. - Cum aţi defini viaţa,dar iubirea?

     

      A.B. – Cred ca astazi fac, alaturi de Dvs.,un exercitiu de sinceritate – recunosc, acum sunt un om implinit. Am ajuns la varta intelepciunii cand imi spun ca indiferent de greutatile vietii, de durere, de boala, de tristete, deznadejde, trebuie sa-ti gasesti mereu puterea sa mergi mai departe, sa nu te lasi invins, sa nu cobori privirea, indiferent de ce este, sa tii barbia dreapta si mergi pe drumul tau.

      Viata e...un dar, o minune, asa cum ne este data, este crucea pe care o primim la nastere si trebuie s-o ducem pana la capat indiferent cum este ea: mare, grea, mica, aurita, simpla, din lemn...fiecare are crucea lui si e...doar a lui.

      Iubirea este...celalalt dar oferit de viata, nu putem trai fara iubire, privirea celui drag, zambetul in fata iubirii, chipul mamei, zambetul unui copil fericit, o floare deschisa, mirosul magnoliilor, valul marii, cerul limpede, tipatul unui pescarus, toate aceste lucruri pot defini iubirea.

     

      V.M.- Din tot ceea ce aţi scris până acum ce carte vă reprezintă?Ce regretaţi până acum din tot ceea ce aţi trăit?Dar ce puteaţi să faceţi şi consideraţi că aţi fi putut face?

     

      A.B.- Desigur, toate cartile imi sunt dragi, pentru ca sunt franturi din viata mea, perioade fericite, sau, mai putin fericite, fiecare carte lasa o amprenta, are o poveste a ei. Nu regret nimic, am mai spus acest lucru, tot ce am primit, sau am pierdut a fost...o incercare, sunt fericita pentru tot, am avut si am o viata plina, uneori cu coborasuri si apoi cu mari...urcusuri, asa este viata, toate aceste momente ne intaresc, ne invata sa pretuim si mai mult micile bucurii, cotidianul, clipa.

      Da, poate as fi putut face si mai multe lucruri si n-am facut, n-am avut timp, sa calatoresc in mai multe tari exotice, sa scriu un roman despre toata viata mea (ma gandesc ca poate sunt prea tanara pentru acest lucru), as fi vrut sa joc intr-o piesa de teatru sau, de ce nu, chiar intr-un film – desigur, intr-un rol balcanic, mistic, sunt multe lucruri pe care trebuie sa le fac, sper doar, sa am timpul necesar, sa nu pierd nimic din spectacolul vietii, sa ma bucur de cei dragi si sa scriu...

     

      V.M.-Din ce va inspirati?

     

      A.B. – Totul ma inspira: o vorba buna, un chip frumos, un citat, un mar, salcia, dunarea, chipul unui copil, ridurile unui batran, degetele unei maini pe clapele pianului, ceasca de cafea pe biroul meu, o fotografie veche, un sfesnic cu o luminare aprinsa...

     

      V.M.- Va considerati o femeie romantica?

     

      A.B.- Imi place sa cred ca sunt un poet „cu capul in nori si picioarele pe pamant”, dar...recunosc: sunt romantica si nu ma supara acest lucru, poate pe cei din jur, suntem inconjurati de atata soare, bucurie, iubire, viata incat...e pacat sa nu ne pastram din copilarie si romantism, macar uneori.

     

      V.M.- Sunteti inteleasa de cei din jur?

     

      A.B. – Socializez cu usurinta, imi place lumea, nu-mi place singuratea, cu drag ma implic in tot felul de proiecte si parteneriate, am mereu idei si comunic foarte bine. Probabil ca nu sunt inteleasa de toti, nu sunt foarte indragita, important este sa comunic bine cu cititorii mei, ei sunt cei mai importanti, pentru ca sunt sinceri cu tine, iar fara ei...noi poate ca n-am exista.

      De aceea imi sunt atat de dragi intalnirile cu cititorii, cu tinerii (indiferent de varsta lor) pentru ca invat in fiecare zi cate ceva nou, sunt „conectata” sa zic asa la nou, modern, alte generatii, nu e bine sa ramanem in urma, chiar daca uneori „invelisul” nostru numit trup ne-o ia inainte, fara sa vrem, apare un rid, apoi altul, un fir de par alb, o durere de spate, un vertij...asa e viata...sufletul trebuie sa ramana mereu tinar si, mai ales, mintea.

     

      V.M.- Va iubesc cititorii?

     

      A.B. – Din mesajele pe care le primesc zilnic, scrisori, mail-uri, discutii pe bloguri, cred....ca da, mi-ar placea foarte mult acest lucru, pentru ca scisul meu...e pentru ei si n-as vrea pentru nimic in lume sa-i dezamagesc.

     

      V.M.- D-na Angela Baciu, ce proiecte mai pregatiti acum si la ce lucrati?

     

      A.B. – Daca vorbesc despre proiecte, promovez si in acest an „atelierele mele de lectura”, scriu un text pentru...scena, sper sa gasesc o echipa de actori deschisi sa colaboreze cu mine, un proiect „in memoriam poetul Cezar Ivanescu”, dar nu voi da acum mai multe amanunte, voi povesti atunci cand va fi gata, pregatesc editia a II-a a evenimentului „Poetele orasului Galati”, mai dau cu mare bucurie cate un interviu, o emisiune tv, un cenaclu, si lucrez la un nou volum de versuri ce sper ca va fi publicat pana la sfarsitul acestui an.

     

      V.M. – Puteti spune, pentru cititorii nostri, un fragment?

     

      A.B. – Desigur, un fragment din cartea la care lucrez acum:

     

      „...Vine zambind din mai multe directii deodata

      femeia asta nu se temea de nimic cu parul stralucitor negru ar dori

      ar dori sa schimbe lumea pentru el

      pasii continua sa se auda cu putere pasii lui cunoscuti casa scarii stia ca

      va veni pentru ea

      il astepta cu bratele deschise cu inima de-ar sti cat de mult il astepta

      femeia scria….scria

      sa n-o doara asteptarea sa nu mai planga

      sa-i tipe in piept in scobitura adanca ...

      atat de frumoasa femeia asta si tanara “bine ai venit, acasa” ii zise

      barbatul zambi acelasi chip stiut acelasi miros de tigari de foi cu gust de cirese

     

      inchise ochii cata fericire primise de sarbatori amandoi

      asezati in fata mesei din sufragerie

      ii placea sa aprinda o lumanare rosie pentru ea

      cu bradul impodobit cu iubire numele lui l-ar fi strigat pentru viata de dincolo

      intre ei sufletul atata fericire dadea

      sa nu se inchida sa nu apara iar golul singuratatea nici durerile de cap sau

      acele vertijuri nesuferite

      are dreptul la acea fericirea

      a lui isi stapani tipatul din nou se vede cum isi da mana prin par apoi

      simti stransoarea mainii lui mari in mana ei micuta pe strada domneasca

      inca nu apartineau nici unui oras

      venea sa fie cu ea oriunde

      se preocupau mereu de starea vremii de caldura de la

      mare sau muntele acela mare

      din tineretea lui (l-a vazut si ea!!!)

      paseau cu mare grija pe trepte de parca n-ar vrea nici unul sa ajunga acolo sus

      sa ramana asa ca doi copii in prag de noua tinerete

      se spune ca te nasti si mori singur – doar se spune –

      cand stii ca drumul pe care mergi e al tau

      ca vrei sa traiesti 90 de ani si nu mai stii cum sa inseli toate amaraciunile

      cand privesti in ochii lui toata iubirea vino la masa te astept ti-e bine ce-ti trebuie cum a fost la lansare ai terminat interviul vrei un pahar de nectar esti frumoasa stii

      esti frumoasa .....

      pe strada toti intorc capul culmea oamenii sunt curiosi timizi femeile zambesc ce potriviti sunt zise doamna din magazin

      atatea luni de fericire 3 la malul marii acolo la 2 mai ce vis doamne apoi apartamentul cu doua camere imi place la tine ma simt ca acasa

      canapeaua grena il astepta de fiecare data locurile pentru fiecare obiect in parte

      scrumiera cu mucuri de tigara mirosul placut acelasi pahar maro cu vin alb i-a daruit colinde de craciun le-au ascultat impreuna

      trecut imperfect trist

      usa s-a inchis pentru totdeauna

      obrazul drept semet tanar gura il asteapta doar pentru ea

      bate toaca in biserica din apropiere o fi vreo sarbatoare

      am fi vrut sa mai ninga sa simtim zapada sub talpile picioarelor oricum ninge

      apoi au aparut ghioceii erau pe masa cand a venit si trandafirul rosu daruit intr-o seara tarzie in centrul orasului de la dunare

      bland semet drept pentru tine palmele mele stranse de emotie ar fi vrut

      sa-l tina asa strans in brate

      s-ao sfarame,

      s-o ia in brate si s-o duca departe fara sa stie nimic...

      priveau vitrinele impreuna si radeau s-a indragostit de bunatatea lui

      unde incape un suflet atat de mare nu te mai gandesti la boala nici moarte tristete

      au disparut o magie si vocea sa o intineri definitiv

      iubire pardalnica venita la timp

      imbracata in bucati de piatra cafeaua de zi cu zi fara cofeina si ceaiul

      cu doua lingurite de zahar facut pentru el din cirese si rom

     

      trece o carute cu tigani copite de cal tropaind mi-e bine aici cu tine zice

      in vocea lui isi gasesise linistea traia

      cele 1001 de nopti o seherezada moderna vorbind despre ziua de maine cum va fi ...

      ce va mai fi...

      ......................”

     


     

      V.M. - Vă mulţumesc din suflet pentru că ne-aţi umplut sufletele cu frumuseţea şi puritatea armoniilor dumneavoastră interioare şi sper că aici este începutul unei minunate colaborări şi prietenii, cat si pentru realizarea acestui interviu.

     

      A.B.- D-na Violeta Munteanu si eu va multumesc si va urez mult succes!

     

© Copyright Angela Baciu
Comentarii (4)  
codrin
Miercuri, 30 Septembrie 2009, ora 12:09

Mult succes d+na Angela BACIU, sa faceti mereu lucruri frumoase ca acum, suntet o femeie minunata, plina de daruri si haruri dumnezeiesti, sa fiti ocrotita si implinita.

Petrica
Marţi, 29 Septembrie 2009, ora 13:38

Cat de mici si putine lucruri ne fac fericiti...astept sa va apara noul volum de poezie si sper ca \\\"mai frumoasa ca Valea Frumoasei \\\" sa impartaseasca fericirea ei tuturor...cititorilor ...de frumos.Mult succes Angela intot ceea ce faci!!!

giacream
Joi, 24 Septembrie 2009, ora 13:50

Vorbeste atat de frumos de parca timpul se opreste in loc, ramanand doar IUBIREA si MAREA si MULTE ALTE LUCRURI DRAGI, FRUMOASE! Mi-as dori sa nu se opreasca nicicand din povestit, din a ne invata sau aminti ca lucrurile ce ne fac fericiti ne sunt uneori la indemana...sau ne pot deveni...

alexandra
Sâmbătă, 12 Septembrie 2009, ora 21:44

frumos interviu , frumoase proiecte, frumoase versuri ,mult succes d-na Angela Baciu

Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online