evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Între două lumi  -  Gheşeft  -  Avocatul celui care a vrut să mă omoare  -  Epsilon  -  Sete  -  Zori  -  Vânzătorul de ghilotine  -  Jocul Zeilor (V)  -  Liber arbitru  -  Cap de listă  -  !NFERNUL (fragment): Autistul  -  Curcubeul  -  Necunoscutul intrigant  -  Supravieţuitorul  -  Luminile oraşului XXIII  -  Mesajul  -  Emoţia reîntoarcerii  -  Fiii lui Rawser  -  Theron Girradus  -  Luminile oraşului 2 (III)  -  Fanfara municipală  -  Chat Room  -  Vânătorii de poveşti  -  Drumul spre  -  Meduza meduzelor are dreptate !  -  Coconul  -  Bumerangul lui Zeeler  -  Depozit.01  -  Luminile oraşului XXII  -  Ghavany  -  Între ziduri  -  Meduza (VIII)  -  Recurent  -  Un pahar de vin  -  Mamal - Oraşul  -  Luminile oraşului 2 (II)  -  Cercul  -  Ziua în care a dispărut Mircea  -  Soldatul  -  Pescarul la apus  -  Sentofagia  -  Eu şi Cu Mine  -  Începutul  -  Luminile oraşului XII  -  Capsula  -  Enigma de cristal  -  Je t'aime mélancolie  -  Aripile din cer  -  Drum bun  -  Marea Neagră. Iulie


Ian Watson spune minciuni despre ştiinţă şi inventează reguli

Traian Bădulescu



Publicat Miercuri, 1 Septembrie 2004, ora 10:05

      T.B.: Domnule Watson, sunteti unul dintre cei mai cunoscuti scriitori de SF nu doar din Marea Britanie, ci si din lume. Ati reusit să pătrundeti si pe piata de carte a Statelor Unite, iar multi critici literari au afirmat că SF-ul britanic al anilor '70 vă apartine...

     

      - De fapt, comentariul de care aminteati a fost făcut în 1981, când eram invitat de onoare la Conventia Natională de SF a Marii Britanii. Replica îi apartine editorului si coordonatorului de antologii David Pringle (cel care a fost si redactorul-sef al cunoscutei reviste "Interzone" - n.r.), care mă vedea mai degrabă ca un scriitor al anilor '80. Este drept, primele mele succese literare apartin anilor '70 - si mă refer la "The Embedding", "The Jonah Kit" si "The Martian Inca". Ca să fiu modest, vreau să spun că la acea vreme nu erau foarte multi scriitori britanici de SF.

      T.B. Putem să auzim o scurtă definitie a genului Science Fiction în viziunea lui Ian Watson?

     

      - Este aproape imposibil de definit... Dar, în principiu, SF-ul este o literatură care explorează în mod imaginar cosmosul si di-ferite locuri din univers, într-o manieră ratio-nală. Referintele trebuie să aibă întotdeauna la bază fapte explicate din punct de vedere stiintific, spre deosebire de literatura fantastică, unde regulile au la bază magicul... De fapt, noi spunem minciuni despre stiintă si inventăm reguli. De exemplu, dacă doresti să ajungi în alt sistem stelar, trebuie să ignori, ca scriitor, prohibitia vitezei luminii, care, practic, nu poate fi atinsă. Trebuie să inventezi o viteză mai mare. Altfel, povestirea va fi extrem de plictisitoare. Gânditi-va ce ar însemna o călătorie timp de 17 ani-lumina până la destinatie... Însă noi, scriitorii de SF, spunem minciuni într-un fel care îi permite cititorului să înteleagă adevăratele realităti stiintifice ale universului. Evident, SF-ul explorează natura existentei noastre, felul în care noi percepem universul. Nu este în principal o literatură de idei, ci una axată pe experiente conectate cu idei. O carte care explorează doar idei este destul de "subtire", nu poate reprezenta un roman în sensul adevărat al cuvântului, ci un volum de popularizare. Personajele sunt ex-trem de importante pentru cărtile de Science Fiction. Nu as fi interesat să citesc o carte care doar descrie cum ar fi colonizată luna sau implicatiile diverselor teorii stiintifice. As fi interesat, în schimb, de un amestec de emotii si cunoastere...

     

      T.B. V-am adresat această întrebare deoarece ati sustinut si cursuri de Science Fiction în Marea Britanie, la câteva universitati, asa cum Joe Haldeman o face în Statele Unite. Vă considerati si un teoretician al SF-ului?

     

      - Am pledat pentru cauza SF-ului, în tara mea, la o facultate de arte, parte a unei universităti politehnice. Acolo am sustinut primul meu curs săptămânal, ce intră la categoria materiilor optionale. Am considerat ca SF-ul si viitorologia sunt modalităti care îi pot ajuta pe tinerii artisti să-si diversifice si să-si flexibili-zeze creatile, deoarece ei sunt, oricum, de-signerii viitorului. Din această perspectivă, am discutat împreuna viziunile lor despre viitor si chiar despre cum văd arta viitorului.

     

      T.B. Deci ati marsat pe dezvoltarea laturii artistice, nu a celei stiintifice...

     

      - Da, e adevărat, dar am conceput, împreună cu studentii, viitoruri alternative, moda-lităti de înfătisare ale omului viitorului... Pe mine, acest curs m-a ajutat si să-mi analizez mai bine cărtile pe care le scriam la acea vreme. Le vorbeam studentilor atât despre volumele mele deja publicate, cât si despre noile mele proiecte. Printre subiecte se numără, de exemplu, comunicarea cu fiintele extraterestre, teme pe care acei tineri nu le mai abordaseră pe băncile scolii.

     

      T.B. Si în România au existat propuneri pentru sustinerea unor cursuri de SF la anumite universităti. Din păcate, nu s-au materializat încă... Revenind la cariera dumneavoastră de scriitor, multi critici sustin că, desi în Marea Britanie ati cunoscut gloria, si desi sunteti cunoscut si în Statele Unite, pe ultima piată nu ati fost publicat suficient de mult. Considerati că piata americană este distinctă si mult mai greu de cucerit decât cea britanica? Au editorii americanii alte gusturi, alte preferinte în materie de SF, fată de cei europeni?

     

      - Realitatea este că în lumea comercială de azi există foarte multi scriitori buni care întâmpină dificultăti în a fi publicati. La a-ceastă categorie intră chiar si scriitori americani. Acum 20 de ani, editorii americani erau ceva mai independenti decât în prezent. Erau multe edituri mici, iar proprietarii acestora cumpărau drepturi de autor pentru cărtile care îi impresionau. Nu aveau alte ratiuni comerciale. Acum, reteaua de editori este controlată de către marile trusturi media. Piata este dictată de către acestia. Criteriile pentru publicarea cărtilor sunt mult mai economice, orientate mai degrabă pe vânzari maxime decât pe calitatea individuală a fiecărei cărti. O carte veche, depăsita, dar care se vinde în mili-oane de exemplare, este adesea preferată unui volum nou, de calitate, dar scris de un autor nu foarte cunoscut. Paradoxal, să stiti că în prezent sunt mai publicat în Statele Unite decât în Marea Britanie. Pentru mine reprezintă o schimbare si o provocare. Astăzi, pe piată există mult mai multi scriitori de SF si fantasy decât la începuturile carierei mele. Din păcate, numarul de cititori a scăzut usor, deci oferta este mai mare decât cererea.

     

      T.B. Ce implică o carieră de scriitor profesionist de SF pe piata anglo-saxonă?

     

      - Te asteaptă multe provocări. Este ca si cum ai merge pe sfoară, iar dedesubt ai avea beznă totală. Nimic sigur la capătul drumului...

     

      T.B. Considerati că scriitorii de SF est europeni si, particularizând, români, au sanse de a se afirma în Occident si în Statele Unite? Dacă da, care ar fi reteta?

     

      - Acum, sansele de a-ti face cunoscute creatiile sunt mult mai mari. Poti crea artizanal propriul tău volum sau îl poti trimite unui editor pe cale electronică. Există câtiva autori din est publicati în Europa occidentală si în SUA. Mă refer, de exemplu, la Stanislaw Lem. Editorul meu britanic mi-a solicitat să fac o re-cenzie la un volum semnat de scriitorul francez Philippe Duval, "Sexuelle Humanité". Mi-a plăcut mult cartea si i-am facut o recenzie extrem de favorabilă, recomandând-o spre publicare. Editorul mi-a multumit dar m-a informat că nu o va publica în nici un caz, deoarece nu va avea succes comercial. El dorea numai mentionarea acesteia. Cred ca aceasta este si problema scriitorilor de talent din Europa de Est. Chiar dacă volumele lor vor fi apreciate, ei nu vor avea sanse mari de a fi publicati de către editurile importante, care se gândesc numai la încasări. Ci doar de către edituri mai mici sau de către editorii de pe Internet. Aceasta nu va ajuta scriitorii români, maghiari sau polonezi să obtina un profit, dar îi va face, cu sigurantă, mai cu-noscuti. Un alt aspect este legat de cel care vă asigură traducerea. O regulă ar fi aceea ca traducătorul trebuie să fie vorbitor nativ al acelei limbi sau, în cel mai fericit caz, bilingv deoarece numai asa va reda toate subtilitătile lingvistice.

     

© Copyright Traian Bădulescu
Sursa :   Anticipatia.ro
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online