evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Lacul negru  -  O Poveste (?) modernă  -  De profundis  -  Cel care nu mai e  -  Fragmentalism  -  Meduza (I)  -  Dimineaţă târzie  -  Antarctic City  -  Muza  -  Descoperirea  -  De o sută de ori Adrian  -  Criminali Umanitari  -  Accidentul  -  Cerşetorul  -  ªahul de duminică  -  Labirintul de gheaţă  -  Luminile oraşului XXVIII  -  Meduza (III)  -  Nu deschideţi uşa  -  Cap de listă  -  Mamal - Oraşul  -  Îngerul cenuşiu - Zora  -  Luminatii, efemeride simbolice  -  Vikingul  -  Marea Neagră. Iulie  -  Întunericul de dincolo  -  Flida Flado  -  Călătoria unui artist...  -  Fereastra din spate  -  Cuantum sincronicity - formula nemuririi  -  Noapte bună, Andrei  -  Închis  -  Ceaţa  -  Revederea de 20 de ani  -  Către a opta zi  -  Piatra  -  Meduza (XI)  -  Blasfemii : Globul de Crăciun  -  Robotul  -  Uşa de la baie  -  Visând cu ochiul deschis  -  Poveste de culcare  -  Visul demiurgului  -  Plastic  -  Luminile oraşului III  -  Legendele Căutării (II)  -  Upgrade "Beyond 363000"  -  Luminile oraşului  -  2 fast 4 you  -  Cercul


Interviu in memoriam cu Radu G. Ţeposu

Dan Silviu Boerescu, Angela Baciu, Radu G. Ţeposu
  Angela Baciu
Interviu cu scriitorul Vasile Andru
Interviu cu Constantin Abăluţă
Au fost 4 zile cu Nora Iuga
Jocul
Scrisoare pentru mama
varianta print

Angela Baciu



Publicat Duminică, 29 Noiembrie 2009, ora 11:19

      Radu G. Ţeposu (n. 19 aprilie 1954, Şirnea, judeţul Braşov– d. 5 noiembrie 1999) a fost un critic literar, eseist şi cronicar literar român, reprezentant al generaţiei optzeciste.

      Pleacă din satul natal la Braşov, unde absolvă Liceul „Andrei Şaguna”. Între 1974–1978 urmează cursurile Facultăţii de Filologie la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj, secţia română-spaniolă. După absolvire ocupă funcţia de secretar general de redacţie al reviste literare Echinox.

      Cu repartiţie de profesor de limba şi literatura română, a lucrat în satul Mârşa, din judeţul Giurgiu, în perioada 1978–1983, iar apoi, remarcat într-un mediu revuistic favorabil, a lucrat la revistele Flacăra, Viaţa studenţească şi Amfiteatru.

      După 1989, a devenit directorul revistei Cuvântul, conducând în aceeaşi perioadă şi alte publicaţii din Bucureşti şi Baia Mare. Reprezentant de marcă al grupării clujene de la Echinox, figură proeminentă a generaţiei literare a anilor '80-'90, membru fondator al ASPRO, membru - de asemenea - al Uniunii Scriitorilor din România,

      A publicat peste 2.500 de articole literare, culturale, sociale, precum si trei volume de autor:

      1. »Viata si opiniile personajelor » (1983)

      2. « Istoria tragica si grotesca a intunecatului deceniu literar noua » (1993)

      3. « Suferintele tanarului Blecher » (1996)

      Radu G. Ţeposu a murit într-un accident de maşină la vârsta de doar 45 de ani, la 5 noiembrie 1999.

      Dumnezeu sa-l odihneasca!

     

     



      "CRITICA DE DIRECTIE NU MAI ARE GLORIA DE DINAINTE"

     

      • “ …Critica de directie nu mai are gloria de dinainte…”

      • « …Cred ca sunt un amestec ciudat de ironie si patriotism, de sensibilitate plastica si lirism, de predispozitie teoretizanta si explozie imaginativa. Sau poate ca nu sunt decat un om confuz, vorba Domnului CEHOV… »

      • « …Criticul literar nascut in zodia Berbecului scrie bine, are cultul expresiei, are instinct artistic, e funciarmente un liric… »

     

      Angela BACIU : Domnule Radu G.TEPOSU, pentru inceputul dialogului nostru as dori sa va intreb, cat de actual este conflictul intre generatii, tinand cont de mediul ideologic si cultural postdecembrist de la noi ?

     

      Radu G.TEPOSU: D-na Angela BACIU, conflictele intre generatii nu sunt apanajul unei anumite epoci. Chiar daca ele capata o acuitate mai mare in unele momente istorice, adversitatile de mentalitate vor ramane intotdeauna fierbinti.

      Sigur, cand conflictele s-au grefat pe mari schimbari de paradigma culturala, de cotitura spirituala, ele au ramas celebre in istorie. Azi, sunt celebre polemicile dintre clasici si moderni, dintre traditionalistii picturii si impresionismului lui Manet, dintre pudicii si autencistii nostri interbelici.

      Asemenea dispute au marcat nu doar simple rafuieli intre generatii, ci veritabile confruntari intre doua feluri de a vedea lumea.

      Conflictul inseamna in aceste cazuri un Zeipunkt, cum spun nemtii, o rasucire spirituala. Asa incat a pretinde azi ca ciocnirile intre generatii ar fi inactuale, e o stupizenie care dovedeste neintelegerea firii adevarate a lucrurilor. Intotdeauna va fi o schimbare si intotdeauna varstnicii vor ramane cu un pas in urma celor tineri. Nu din refuz al sincronizarii, ci din neputinta intelegerii. Taine avea dreptate, desi determinismul nu mai e la moda. Omul e, totusi, un produs al mediului care inseamna cultura, educatie, regim politic, mai pe scurt spirit al vremii.

     

      Angela BACIU : Care credeti ca este soarta criticii de directie ? Exista un pluton de critici cu autoritate specializati in a impune valori reale ?

     

      Radu G.TEPOSU :Critica de directie nu mai are, in clipa de fata, gloria si entuziasmul de dinainte de 1989.

      Putini anahoreti au ramas in jiltul lor cu spetezele roase, incapatanandu-se sa citeasca metodic si sa dea verdicte corecte. Toti fruntasii acestei critici s-au risipit in diverse alte activitati, dar eu nu cunosc o alta publicatie, in afara de « CUVANTUL », care sa-si fi propus – si sa faca realmente – o critica de directie.

      In jurul acestei publicatii exista un pluton – poate numai o grupa, ca sa folosim termeni cazoni – care cred ca poate oferi mari garantii literaturii in miscare : Al.CISTELECAN, Ioan BUDUCA, Mircea MIHAIES, Tudorel URIAN si, cu voia Dumneavoastra, ultimul pe lista, Radu G.TEPOSU.

      Dati-mi un alt exemplu care sa rivalizeze cu aceasta echipa si ma inclin.

      Fireste, nu vreau sa spun ca in tara asta nu mai sunt critici admirabili, ca revistele noastre sunt scrise doar de pompieri, dar nicaieri nu se mai exercita o echipa cu asemenea anvergura si cu un program foarte limpede.

     

      Angela BACIU : In calitate de critic si istoric literar, ati practicat critica de intampinare si sustinere. O veti continua ramanandu-i credincios, sau…o veti abandona intr-o zi ?

     

      Radu G.TEPOSU : DA, am practicat-o timp de…douazeci de ani, dar am cam obosit. Nu mai am entuziasm.

      De altfel, am mai spus-o, comentariul literar la zi, cronica literara ma ispiteste tot mai putin. E o risipa superba pentru care nu prea mai am energie. Ma multumesc numai sa girez, in « CUVANTUL », o pagina dedicata debutantilor, lucru nu tocmai simplu , caci am de citit vrafuri de manuscrise. Insa, fac acest lucru nu cu sentimentul gratuitatii, ci cu convingerea ca in orice miriste uscata poti da peste o floare exuberanta.

     

      Angela BACIU : Cum ar trebui sa sune, in opinia Dumneavoastra, crezul unui critic literar al zilelor noastre ?

     

      Radu G.TEPOSU (rade !) :

      « Tatal nostru care ne citesti,

      Invata-ne sa-i judecam drept pe cei

      Care scriu

      Si nu ne duce in ispita laudelor desarte,

      Nici in cea a hulei nemeritate,

      Ci ajuta-ne sa vedem in fiecare carte

      Adevarul estetic, dara de existenta, freamatul fiintei,

      Iluminarea launtrica

      Si ne iarta erorile noastre de judecata

      Si fa-ne culti, ca suntem multi !... »

     

      Angela BACIU : Sa trecem la o alta intrebare, va considerati un critic stapan pe un anumit sector al literaturii ? preferati poezia, proza, teatrul ?

     

      Radu G.TEPOSU : N-am avut niciodata prejudecata specializarii. Scriu cu egala placere despre orice gen literar.

      Totusi, din intamplare si gratie crizei pe care a inregistrat-o genul in vremea lui Ceausescu, mi-a fost dat sa scriu destul de putin despre teatru.

      Asta nu vrea sa insemne nimic. Simpla chestiune de cantitate. De altfel, eu am debutat editorial cu o introducere in teatrul lui Horia LOVINESCU, o carte de un anumit didacticism, care respecta profilul colectiei in care a aparut.

      Nu ma consider, asadar, un critic specializat si-mi face egala placere sa ma scald in efluviile lirice ale poeziei, ori sa despic in patru firul teoretic al conceptelor critice.

      Daca stau si ma gandesc bine, cred ca sunt un amestec ciudat de ironie si patetism, de sensibilitate plastica si lirism, de predipozitie teoretizanta si explozie imaginativa…Sau poate ca nu sunt decat un om confuz, vorba Domnului CEHOV.

     

      ANGELA BACIU : D-le Radu TEPOSU, din experienta Dumneavoastra, in decursul activitatii sale, un critic literar are posibilitatea sa « desfiinteze » un scriitor ? Ati fost pus in ituatia de a « executa » anumiti autori, iar verdictul sa va fie infirmat ?

     

      RADU G.TEPOSU : D-na Angela BACIU, criticul literar nu are in nici un caz posibilitatea de a desfiinta un scriitor. Oricat prestigiu ar pune la bataie, oricata persuasiune ar scoate din tolba lui critica, oricat trafic de influenta ar face, un scriitor veritabil nu va sucomba niciodata sub presiunile criticii.

      Sigur, un critic cu mare autoritate poate marginaliza, o vreme, un autor, il poate scoate din atentia publica, ii poate reteza sansele de a obtine premii, de a promova in ierarhia literaturii si, mai devreme sau mai tarziu, nedreptatitul isi va recastiga locul pe care il merita. La fel de valabil e si reversul medaliei. Un critic influent poate impune, temporar, un scriitor mediocru, il poate mediatiza cu dibacie, asa incat sa treaca drept un autor onorabil, il poate sprijini sa castige onoruri, dar nu-l poate fixa ca-ntr-un insectar, in tabloul valorilor adevarate. Au facut astfel de concesii multi critici, unii dintre ei cu totul respectabili.

     

      ANGELA BACIU : Exemplu ?

     

      RADU G.TEPOSU : Elena FARAGO, bunaoara, a trecut drept o poeta stimabila gratie sustinerii lui LOVINESCU, care obisnuia sa mai calce pe alaturi cu pana, dar in absolut n-a putut face mare lucru, fiindca din suvitele

      ei rebele n-a mai ramas azi decat o dulce amintire. Ea nu inseamna in literatura mai mult decat inseamna Maria CUNTAN, cu care a si fost, de altfel, colega de generatie.

     

      ANGELA BACIU : Poetii tineri care au debutat in ultima vreme au vreo sansa de a deveni nume de prestigiu pentru viitor ? In anii ’60, poetii debutau cu o sustinere puternica din partea criticii literare si a presei literare. Acum, poetii debuteaza in anonimat, ignorati si de critica si de presa. Credeti ca este normal ce se intampla ?

     

      RADU G.TEPOSU : Poate o sa va surprinda, dar vreau sa va spun ca anormal a fost ce s-a intamplat pana in 1989.

     

      ANGELA BACIU : Concret…

     

      RADU G.TEPOSU : Concret, e semn de libertate precara si de confuzie ideologica sa faci din sustinerea programatica a unui scriitor un act de virtute, de fronda ori de solidaritate politica.

      In societatile normale, in care libertatea nu e administrata cu pipeta, fiecare scriitor isi este propriul sau manager, propriul sau agent publicitar. Fiecare face pe dracul in patru ca sa iasa la suprafata, sa se impuna. Sa stiti ca in celelalte tari critica e destul de indiferenta fata de cartile care apar. Exista, bineinteles, coterii literare, sfere de influenta, grupuri de interese care fac politica sustinerii scriitorilor si care, de cele mai multe ori, tin cont de criterii extraliterare. Eu nu zic ca nu e bine ce se intampla acolo, dar trebuie sa ne dezmeticim odata si sa nu mai privim viata literara ca pe un paradis in care…ingerii se coalizeaza impotriva diavolului, ci ca pe un amestec de interese si idealuri din care razbeste cel mai talentat si mai bine plasat pe langa criticii influenti.

      Modelul de comparatie cel mai potrivit e lumea filmului de la Hollywood. Stiti ce sfori se trag acolo, ce bani se arunca in joc, ce pasiuni se mistuie pentru castigarea statutului de vedeta ? Asta nu vrea sa spuna ca au castig de cauza doar mediocritatile cu picioare lungi, homosexualii, francmasonii, ori gangsterii cu teschereaua plina cu bani. Castiga, foarte des si valorile, dar si artistii mai modesti care se bucura de protectie.

      Mai pe scurt, cred ca debutantul, scriitorul in genere, trebuie sa se dezbare de mentalitatea de fiinta asistata si sa-si faca loc in viata publica prin propriile eforturi.

      Consacrarea vine ea singura…

     

      ANGELA BACIU : D-le Radu G. TEPOSU, v-ati contrazis vreodata ?

     

      RADU G. TEPOSU : (rade) O, sigur ca da. Stiti ce spunea IORGA ? Ca numai boul e consecvent !

      Trebuie sa precizez insa ca nu m-am contrazis in privinta diagnosticului unei carti sau a unui autor. In acest sens, imi place sa cred ca am un nas bun, desi e mereu infundat.

      M-am contrazis in chestiuni teoretice, cum ar fi, de pilda, postmodernismul. In urma cu vreo…15 ani, cand am scris prima data despre acest contradictoriu fenomen, eram convins ca postmodernismul e o diferenta specifica a modernismului.

      La momentul redactarii ultimei mele carti mi-am dat seama insa, ca avem de-a face cu o paradigma culturala care schimba radical viziunea asupra culturii. Daca as vrea sa folosesc un eufemism, as spune ca m-am revizuit, cum ii placea lui LOVINESCU sa spuna.

      Am sa fiu insa onest si-am sa spun ca …m-am contrazis.

     

      ANGELA BACIU : Faceti, va rog, portretul criticului literar nascut in zodia « Berbecului », sa vedem cum arata.

     

      RADU G.TEPOSU : (zambeste) Criticul literar nascut in zodia « Berbecului » scrie bine, are cultul expresiei, are instinct artistic, e funciarmente un liric, face din literatura un spectacol al existentei, alterneaza ironia cu patetismul, malitia cu melancolia, are sensibilitate filozofica, e tenace, dar are si dese accese de dezabuzare, IUBESTE CARTILE CA PE NISTE FIINTE VII, este – cum zice la zodie – mai degraba talentat decat destept…

     

© Copyright Angela Baciu
Sursa :   publicat in vol."Marturii la sfarsit de veac", publicistica, Ed.Arionda si in vol."Marturii dintre milenii" publicistica, Ed.Limes, - volum premiat de Uniunea Scriitorilor din Romania, filiala Iasi, sectiunea eseu/publicistica.
Comentarii (1)  
Rodica Stânea
Miercuri, 24 August 2011, ora 10:06

Ma bucur ca am avut inspirația sa accesez acest text. Este extrem de important sa mai stai de vorba cu oameni deplini. Mulțumesc autoarei interviului ca a reușit sa îl provoace atât de consistent pe R. Țeposu care a fost mereu un discret.

Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online