evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Universul lent  -  Gândacul  -  Poveste cu un cui  -  În tren  -  Renaşterea...  -  Luminile oraşului XXI  -  Ceasul voinicului  -  Castravetele  -  Cum să te fereşti de urs  -  Upgrade "Beyond 363000"  -  Caiet de regie  -  Luminile oraşului 2 (III)  -  Chat Room  -  Resacul Timpului  -  Taxi  -  Muribundul  -  Aici şi acum  -  Paradox  -  Jocul Zeilor (IV)  -  Între „Ei” şi noi, Pământul! (II)  -  Experimentul  -  Fata din vis  -  Cu preţul morţii  -  Vatmanul - Reacţiile, Epilog  -  Povestea ţării Nucalanoi  -  Sfântul  -  Sharia (fragment)  -  Cartea cu autor necunoscut  -  Echilibrul  -  Învingătorul ia totul  -  De acum şi până-n noapte  -  Halta părăsită  -  Poveste cu un zmeu  -  Puroi III  -  Icoana  -  Întunericul de dincolo  -  Ceaţa  -  Meduza (III)  -  Drumul care nu se vede  -  Fragile  -  Război total  -  Improvizaţie (teatru burlesc)  -  Jocul Zeilor (VIII)  -  O faptă eroică fără de ecou  -  "Coincidenţă !" au strigat  -  Câmpurile magnetice ale lui Belizarie  -  Peştera II  -  Mr. Loverman  -  Fanfara municipală  -  Dispariţia


Un magician al imaginarului

Robert David de vorba cu Ovidiu Bufnila

Robert David
trebordivad.wordpress.com



Publicat Miercuri, 3 Noiembrie 2004, ora 20:50

       Ovidiu Bufnila este un scriitor de science-fiction considerat de confratii sai drept un "mafiot" local. Pentru ca poarta o palarie cu boruri mari...

      Este un animator al miscarii fandomiale, unul cu vechi state în domeniu. Din punct de vedere al mediatizarii, este literalmente peste tot!

      Ovidiu Bufnila ramâne o redutabila masinarie cu aburi. Textele sale nu au nevoie de semnatura. Îl recunosti pe individul din spatele pastilelor SF. Pentru ca vede ceea ce este scris pe ramele ochelarilor tai, între ridurile de pe fruntea obositului politician, sub ceasca de cafea a programatorului de calculatoare.

      De ce? Veti afla singuri, cautând povestirile semnate Ovidiu Bufnila...

     


     

      Turbionul care urmeaza este un interviu în exclusivitate acordat de Ovidiu Bufnila revistei String la 24 iulie 2000

     

      Robert David: Ovidiu Bufnila, esti un lup singuratic. Cum a început povestea ta?

      Ovidiu Bufnila: M-am nascut dintr-un ou filozofal taiat în doua de o spada magica. Potrivit unor surse oficiale, minunea asta s-ar fi întâmplat în 1957 dar, de vreme ce trecutul, prezentul si viitorul sunt simultane, totul se petrece chiar în aceasta clipa.

     

      RD: Ai fost numit maestru al genului short-short-story de câtiva tineri SF-isti de la Bucuresti. De ce scrii îndeosebi pe spatii înguste?

      OB: Îngustimea e o categorie filozofica la care, recunosc, nu m-am gândit pâna a acum! Sa vedem cum stau lucrurile. Probabil ca îngust e sinonim cu fanta. Adica privim Absolutul printr-o deschizatura. Îmi convine imaginea. Ovidiu Bufnila priveste Absolutul exact asa. Poate ca sunt înfiorat de ceea ce vad! Ceea ce scriu e aproximativ si imperfect. Pentru ca sunt orgolios, scriu pe dimensiuni mici. Dar nu va luati dupa mine! A scrie tine de magie. Frontiera dintre plin si gol s-a sters. Nu cautati adevarul în stereotipii. Rationamentele umane au tendinte euclidiene. Tocmai de aceea oamenii au nevoie de clasificari. Amestecând golul si plinul suntem în plina magie. Imaginile dispar. Autoritatea dispare. Hazardul e aliatul magicianului. Iar magicianul înfasoara Romanul sub aparenta unui short-short-story!

     

      RD: Ce parere ai despre Fandomul românesc de dupa Marea Întâmplare din Decembrie '89?

      OB: Punctul de rupere e mai îndepartat. Iar Fandomul nu trebuie tratat mecanicist. Fandomul este, a fost si va fi un proces. Ca, întâmplator, noi, care purtam niste nume, care avem si niste biografii, suntem prinsi în acest proces, nu ne asigura un titlu de glorie. Lucrul cel mai teribil, trasatura fundamentala a Fandomului e ca entropia îl stapâneste si îi da sens. Minti ratacite, aflatoare pe epiderma lumescului, se zbat neputincioase reclamând varii functii fandomiale care nu pot sa existe, nefiind trebuincioase adevaratelor spirite. Printre falsele functii fandomiale s-ar putea ghici gloria cenacliera, turismul SF, anchiloza tehnico-stiintifica si asa mai departe. În zilele noastre, Fandomul se revendica a fi în plina si mirifica stare entropica. Înteleg prin aceasta ca este apartinator al individualitatii si nu ancorat în portul autoritatii fornaitoare si tembele!

     

      RD: Daca ar fi sa faci o analiza de o jumatate de pagina a personajelor care si-au facut aparitia pe scena SF în ultimii zece ani, cam ce ai spune?

      OB: Ovidiu Bufnila nu poate înghesui într-un joben peticit de o jumatate de pagina atâtea si atâtea destine scânteietoare care lumineaza Fandomul românesc. Le-ar putea numi cel mult dar ar fi prea putin, ar fi penibil si insuficient. Insuficienta este marele pacat al SF-istului, oricare ar fi el, ramas în buza realitatii, prins în aroganta si nimicnicie. În urma, voci speriate au cântat prohodul nouazecistilor si au pregatit esafodul pentru generatia 2000. Nu s-a întâmplat nenorocirea pentru ca Cei Noi/Nou Veniti sunt nemaipomenit de buni si de liberi. Eu îi iubesc si-i invidiez si îi ador si nu mi-e frica. Am scris cu placere despre acesti autori remarcabili pe care îi puteti gasi în reviste si fanzine, în almanahuri, pe Internet. Unii dintre ei par sa lase armele, par sa devina simpli cetateni, renuntând din varii motive la magicul lor statut. Nu trebuie sa-i condamnam. Eu caut sa-i înteleg dar magia ma cheama sa nu ma opresc. Cu carti, fara carti, geniali sau doar aiuriti, ne vom întâlni sub mantia înstelata, punând la cale romanele lor de succes.

     

      RD: Un prieten comun se bucura de faptul ca si-a publicat recent o carte dar era trist pentru ca singurii cumparatori pe care i-a avut au fost oamenii din "lumea literara". Poate un scriitor sa se faca remarcat daca nu are cititori?

      OB: Întrebarea asta mi-aduce aminte de miile de ani în care s-a discutat despre ce poate sa fie SF-ul! As zice sa nu raspund pentru ca este o chestiune minora. Pentru mine, cel iesit dintr-un ou filozofal taiat în doua de o spada magica, e o chestiune minora. Cred ca scriitorul adevarat trebuie sa se lupte pe viata si pe moarte si sa însface cititorul! Declansati operatiunea ÎNSFACA CITITORUL! Nu aveti timp de tristeturi sau de melancolie! Eu scriu nu ca sa fiu citit, ci ca sa pot citi Absolutul!

     

      RD: Cum se vede Bucurestiul de la Bacau?

      OB: Bucurestiul ca si Bacaul sunt niste aparente. Din punct de vedere stiintific sunt niste pliuri ale spatiului pe care le poti traversa prin efectul de tunelare. Încercati va rog, domnule Robert David si spuneti-mi cum se vede Bacaul de la Bucuresti! Este încântator sa vezi cum, în fiintarea lor, oamenii se pierd în actiuni inutile dar glorioase. Pun întrebari si dau raspunsuri pe masura, gonflându-se în fel si chip. Uite-asa suntem noi doi niste dirijabile, draga Robert! Ne întâlnim în vazduh si ne dam burta-n burta si râdem în hohote de jalnica si nepieritoare glorie! Bucurestiul e doar o viziune!

     

      RD: Ce parere are sotia ta despre schitele bufniliene?

      OB: Mihaela sunt eu, iar eu sunt Mihaela. Un androgin perfect. Un androgin încântat de ceea ce face.

     

      RD: Care crezi ca a fost cel mai important moment al secolului de care ne despartim?

      OB: 1957, anul magicianului!

     

      RD: Cum te-ai caracteriza într-un singur cuvânt?

      OB: Razboinic!

     

      RD: Ce ar trebui facut pentru ca literatura româna sa se vânda asa cum se vinde muzica ultimilor ani?

      OB: Nimic. Entropia si hazardul vor guverna astfel de minune masinatiunile, caderile si urcusurile, gloriile trecatoare, succesul de librarie, gloria zilierilor naraviti în a da peste plan tone de literatura! Nu ma intereseaza vânzarea în sine care nu este decât o activitate pur comerciala. Si totusi traiesc din scris...

     

© Copyright Robert David
Sursa :   Liternet
http://editura.liternet.ro/ebooks/rdavidrazboiul/rdavidrazboiul15.html
Comentarii (4)  
Robert David
Joi, 31 Decembrie 2009, ora 20:24

Da, pe autor il cheama chiar Robert David. :)

Vlad
Vineri, 6 Martie 2009, ora 09:52

Scriind copyright Robert David nu ma pot abtine sa nu intreb, chiar il cheama pe reporter robert david? Suna ca ceva nom de guerre din razboiul civil spaniol daca esti american de partea comunistilor.
In fine bunila asta nu mi se pare a fi talentat eu nu pricep nimic din ce scrie el, si nu pricep de ce e neapart sf oricum ar fi.Poate e prea inovator pentru mine

gabi
Duminică, 8 Februarie 2009, ora 02:26

Ovidiu Bufnila scrie magic si are calitatea de a te droga subit in cateva cuvinte, este un trip cu LSD literar care imi aduce aminte de vremurile cand beam lapte praf cu biberonul dintr-o sticla de pepsi-cola si totul parea sa fie satisfacator de neclar.

zevzec
Duminică, 30 Martie 2008, ora 21:32

GENIAL !!!

Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online