evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
ªi vremea vine ca să plângi  -  Fortul  -  Jocul libertăţii  -  O viaţă fără început şi fără sfârşit  -  Masa de duminică  -  Improvizaţie (teatru burlesc)  -  Sfârşitul lunii  -  "ªi caii se împuşcă, nu-i aşa ?"  -  Parte din mintea ta  -  Gena morţii este instituirea metafizicii moderne  -  Toate filmele româneşti au un final trist  -  Accidentul  -  Tata, ceasul şi căpşunile  -  Lala  -  Text experimental  -  Zombi  -  Sub nori  -  În umbra sorţii  -  Robotul  -  Reactorul  -  Luminile oraşului XXIII  -  Prima pagină  -  Psihopatul  -  Sinucigaş plătit  -  Variaţiuni pe o temă mai veche  -  A Doua Epocă Întunecată  -  Intoxicaţia. Investirea de novice  -  El cu durerile şi greşelile lor  -  Povestea trenului  -  Peştele albastru  -  John-486  -  Amintiri trecute şi viitoare  -  Fără doar şi poate  -  Drum fără întoarcere  -  Amintirile unei lumi departe, departe de tot  -  Poveste de viaţă  -  Transplant de suflete...  -  Unii îmi zic Charon...  -  Meduza (VIII)  -  Soldatul  -  Outland  -  Liniştea  -  Vânătorii de poveşti  -  Lumea de sus  -  Punct. ªi atât  -  Povestea (?) Pensionarului Incredul  -  10 minute pâna la explozie  -  Meduza (XII)  -  Fata din vis  -  Ultima eclipsă (I)


Numai o cafea

Numai o cafea
  Ion Untaru
Nu mai zic nimic
Coajă şi miez
Cer interior
Ultimul vis
Preţul minereului
varianta print

Ion Untaru



Publicat Duminică, 25 Ianuarie 2009, ora 11:21

      Daţi-mi numai o cafea
      Restul nu mă mai interesează
      Că e noapte sau amiază,
      Că mă iubeşte sau urăşte cineva
     
      În rest tăcere, să ascult
      Această muzică de sfere:
      E dreptul inimii să spere
      Zenitul unui ev ocult
     
      Sinistru, valul care plânge
      Albastră marea care sparge
      Valurile de catarge
      Şi speranţele din sânge
     
      Linişte vă rog, că urlă
      Neputinţa de milenii
      Toate valurile Senii
      Zdruncină această turlă!
     
      Trageţi storul. Încuiaţi
      Uşile pe dinafară
      În cafeaua mea amară
      Să mă-nchideţi ca-ntr-un zaţ!
     
      Şi lăsaţi să treacă anii
      Voi rămâne în acelaşi loc
      Cum iarna picură din scoc
      Primăverile, castanii
     

© Copyright Ion Untaru















Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online