evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Joia neagră  -  Un pahar de vin  -  Stăpânul - Volumul I : Răpirea zeilor  -  Zona 25  -  De o sută de ori Adrian  -  Robotul  -  !NFERNUL (fragment): Autistul  -  Pacientul  -  Mamă de duminică  -  ªi atunci...  -  Ultima frontieră  -  Peştera II  -  Luminile oraşului XIV  -  Povestea (?) Pensionarului Incredul  -  Fie-mi apa uşoară !  -  Liber arbitru  -  Povestea unui ceas  -  Cel care nu mai e  -  Mutare disciplinară  -  Poveste de mahala I : Meciul  -  Aedes  -  Luminile oraşului IV  -  Cărăușul  -  O dimineaţă perfectă  -  Din vitrină  -  Invizibilul  -  Conştiinţa împăcată  -  Bodaproste  -  Puroi I  -  În umbra deasă a realităţii  -  Depozit.03  -  Plasa pe jăratic  -  O noapte într-un ceas  -  În beci  -  Noapte bună, Andrei  -  Proză absurdă  -  Întâlnirea  -  Lacul negru  -  Praf minune (III)  -  X Factor  -  Uezen  -  Ziua a şaptea  -  Luminile oraşului XII  -  Cojocul (Cujuh)  -  Salvatorul  -  Pierduţi în ceaţă  -  Pescăruşul  -  Corespondenţă literară  -  Meduza (III)  -  Extratereştrii alienaţi


În genunchi pe stradă

Gheorghe Rogoz



Publicat Duminică, 11 Iulie 2010, ora 12:39

      Trec de-a lungul viselor,
      păsări lungi de pradă.
      Stau în clipa zilelor, şiruri de paradă.
      Inimi false se ascund, în cuvinte late.
      Sentimente fără fund,
      ies în pieţe plate.
      Ura zace înfăşată,
      Prunc de nefiinţă.
      Laşitatea iese-n faţă,
      Lătrând a căinţă.
      Ţipă-n somn durerea,
      Ignorată-n viaţă.
      Se rupe tăcerea,
      Sus şi jos, în piaţă.
      Nopţi trăite zilnic,
      Gemete în pumni.
      Zile rupte silnic,
      De la cei bătrâni.
      Zâmbete străpunse
      La cei nou-veniţi.
      În cuvinte tunse,
      Zac copii striviţi.
      Glasul se înalţă,
      Fluturând minciuna.
      Renunţăm la viaţă.
      A venit furtuna.
      Trupuri se îndreaptă,
      Pleoape se înalţă.
      Rostesc toţi odată,
      Adevăru-n faţă.
      Goale piepturi surpă,
      Ziduri reci în cale.
      Reuşesc să rupă,
      Decenii de jale.
      Flori de libertate,
      Lăcrimând în sînge,
      Se răsfiră-n noapte,
      Plângi copile! Plânge.
      Doruri vechi, aprinse,
      Liber arvunite,
      Rug din vieţi nestinse,
      Trupuri ne-mplinite.
      Lacrima se zbate,
      Ceru-i de prisos.
      Mama plânge-n noapte,
      Chipul ce a fost.
      În genunchi, pe stradă,
      Veşnicia tace.
      Doar o lumânare,
      Plânge ... pentru pace.
     

© Copyright Gheorghe Rogoz
Nota :    decembrie 1989
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online