evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Puroi II  -  Poveste de culcare  -  Asaltul  -  Somnul  -  Tata, ceasul şi căpşunile  -  Poveste de mahala II : Oiţa rătăcită  -  Fabrica de vise  -  Coana mare se mărită  -  Acolo sus, vulbul  -  Macii  -  Lumina neagră  -  Bumerangul lui Zeeler  -  Turnul de calcar  -  Kamikaze  -  Invizibilul  -  Lacrimi de stea  -  Cercul  -  Ultima eclipsă (I)  -  Omul apropiat  -  Lumina de jad  -  Perdeaua lui Simon  -  Luminile oraşului XXV  -  Panica  -  Luminile oraşului XIV  -  Iubirea de pe Venus  -  Sub nori  -  Arta fugii în cinci acte  -  Fragile  -  Cursa  -  Transplant de suflete...  -  Reactorul  -  Cerşetorul  -  Un bilet de plecare de pe Soregaard  -  Poveste cu un zmeu  -  Vrăjitoarea  -  Ancheta  -  Luminile oraşului XXXIII  -  Pendulul municipal. "La dolce vita"  -  Cunoaştere  -  Povestea (?) Pensionarului Incredul  -  Uitarea  -  Lumânărica se pregăteşte să trăiască  -  Povestea ţării Nucalanoi  -  O faptă eroică fără de ecou  -  Viola  -  Australia, ca o felie de pâine  -  Omul - cu - sacul, Timpul şi... Eu !  -  Zona 25  -  Program de criză  -  Tentaţia continuă


Debut Ionuţ Caragea : "Delirium Tremens"

News Team



Publicat Sâmbătă, 29 Iulie 2006, ora 11:40

      Scriitorul canadian de origine româna, Ionut Caragea si editura STEF din Iasi, anunta cu placere aparitia volumului de poezii intitulat "Delirium Tremens".

      Acest debut editorial este un moment mult asteptat de catre iubitorii de poezie lirica din România cât si de comunitatea româna din Montreal.

      Cunoscut drept "Omul nascut pe Google", pentru stilul sau poetic original si pentru viziunea sa unica asupra poeziei, Ionut Caragea, poet nonconformist si iremediabil îndragostit de cuvânt, ne introduce într-o lume fantastica, într-o lume a patosului si a visarii.

      Cartea sa, publicata de o maniera impecabila de catre editura ieseana, contine un numar de 113 poezii încadrate în doua cicluri:"Si câte ar mai fi de zis" si "Delirium Tremens".

     

      ``...În prima parte a volumului, raspunsul este evident si evocator: plecarea în autoexilare, dorul de Mama, de Tara, de Marea Neagra si de iubirea pe care a gustat-o, dar numai pentru un scurt anotimp.

     

      În cea de-a doua parte, autorul îsi invoca celalalt eu, delirul sau fiind totusi controlat de meditatia poetica. Nu de putine ori inflexiunile morbide în care autorul evadeaza gnostic ne introduc într-o lume apocaliptic-sentimentala în care demonii fac pact pentru a-l ucide pe Mesia. Autorul este un justitiar de moda veche, un clasic renascut, apelând însa la cutia de rezonanta a cuvintelor moderne.``
(G. Filip)

     

      Vom spicui alte câteva cuvinte din prefata si postfata volumului, realizate de catre reputatul poet liric român George Filip, respectiv poetul iesean Florin Tupu :

     

      "Fire intuitiva, priceput cititor în palma a tainelor lumii, poetul se rasfata uneori, dar o face într-un mod controlat, dirijat, folosind un limbaj liric, sportiv si filozofic, jonglând cu notiuni si subiecte spontane având uneori caracter de unicat. Unele dintre poeme poarta tehnici abracadabrante, dar halandalismele folosite îmbina noi structuri poetice care dau versurilor muzicalitate si sensuri noi." (G. Filip)

     

      "Revenind la prima impresie, am receptat actul artistic propus de Ionut Caragea ca pe un download al unui mesaj cosmic, acolo unde raiul e ceva comod si are acea traire intima, consumata cotidian, de parca divinitatea ar sta în fotoliu, urmarind la TV un scenariu cu personaje umane. Într-o anumita configuratie, da, traiectul autorului comensureaza acest arhetip matematic:eu la patrat egal Dumnezeu.

      ... Si toata poezia lui Ionut Caragea este functionala în sensul în care dragostea este cuvânt, betie de cuvinte, dar cuvintele acestea substituite organic nu sunt asa pentru ca sunt controlate, mai degraba este un mod al poetului deja impropriat adânc, de a se simti în interiorul cuvintelor, de a-si face acasa, înca o data, toata viata." (F.Tupu)

     

     

      Vom sublinia mesajul adresat de catre poetul Ionut Caragea autorilor de poezie contemporana prin care se face apel la bogatia de cuvinte a limbii române, la limbajul pur, nealterat si rafinat care diferentiaza poezia de vulgar, într-o lume în care noi toti avem nevoie de iubire.

     

      Datele privind lansarea oficiala a volumului, vor fi anuntate ulterior.

      Încheiem prin prezentarea câtorva dintre poeziile prezente în volumul "Delirium Tremens", semnat de catre omul...

     

     

     



      M-am nascut pe Google

     

      m-am nascut pe Google

      am deschis ochii si am privit printr-o fereastra

      catre cealalta lume careia probabil trebuia sa-i spun

      Mama

      am atins-o cu degetele mele patrate

      si mi-a fost teama" din pacate

      sa nu o ranesc si sa nu ma raneasca

      cuvintele mele aveau nevoie de atingere pamânteasca

     

      degeaba ne tinem de mâini

      nu vom avea niciodata priza la public, ci doar la curent

      stim amândoi ca adevarata mana cereasca

      este un abonament

     

      mai demult am primit mesaj de la Dumnezeu

      îmi spunea ca va veni o zi în care

      va exista o singura biserica universala

      credinta, da, credinta va fi o stare

      de euforie declansata de o perpetua miscare

      spre nihilism

     

      m-am nascut pe o pagina de istorie care

      nu va fi niciodata scrisa, cu certitudine

      va ramâne o întâmplare

      în spatiul infinit dintre doua secunde

      marginit de milioane de pixeli

     

      am murit pe Google

      înconjurat de miliarde de ferestre

      deschise pur si simplu din greseala

      sau poate nu stiai ca Dumnezeu este orb

     

     


     

      Pansamentul de la miezul noptii


     

      pansamentul de la miezul noptii

      l-am pus pe toate ranile sa-mi tina cald

      era-mbibat cu vin de om si vin si mortii

      si vin si eu în poala ta de-am sa ma scald

     

      adoarme Luna în pridvor

      lasata-n voia sortii

      adorm si eu când palmele îti vor

      sa-mi regaseasca cheia portii

      în dormitor

     

      ne sarutam ca hotii

      de-a v-ati ascunselea si pe furis

      când paru-ti este stufaris

      iar ochii-mi sunt paienjenis

     

      si mâinile degete pân" la picioare pasind pe malul gropii

      alunec în splendoare si merg cum calul popii

      merge pe carare

      mi-atârna limba-n cântec dulce de spelunca

      casa la margine de râu mi-e lunca

      si chipul tau departe ma arunca

      cu privirea

     

      si fir de iarba neagra atârnând la subsuori

      si fumul rotocoale si norii dragi fuioare ma-nfiori

      si toate, totul si-orisicine

      aduc cu tine

      iubirea drept porunca

     

     


     

      La început a fost punctul


     

     

      la început a fost punctul

      si în jurul lui miriade de virgule fecundându-l

      astfel s-a format o stea

      prima litera a universului: Alfa

      a crescut mare pâna a ajuns Omega

      a explodat dând nastere la restul literelor din alfabet

     

      literele au început sa faca dragoste între ele

      din nevoie de cuvinte

      acestea simteau însa ca lipseste ceva

      si au pornit discutiile cu parintii

      care au stabilit reguli sub forma de propozitii

      dar copiii au protestat în lungi si interminabile fraze

     

      la un moment dat nu au mai rezistat si au fugit de acasa

      au cutreierat lumea întelegând cât este de frumoasa

      si atunci au încercat sa dea o definitie

      s-au adunat cu toate pe o foaie si au scris o poveste

      pe care altii au catalogat-o drept proza

     

      anii treceau

      cartile erau din ce în ce mai multe si mai greu de citit

      pâna-ntr-o zi când cuvintele au îmbatrânit si au devenit

      mai întelepte

      au spus ca vorba multa aduce saracia cuvântului

      si au inventat poezia

     

      la început a fost poezia simpla cu rima

      pe care toti la vremea aceea au catalogat-o sublima

      cu timpul însa au asociat-o cu monotonia

      si au condamnat-o la moarte prin spânzuratoare

      puterea a fost luata de cuvintele la întâmplare

     

      si cuvintele la întâmplare s-au transformat în propozitii

      si propozitiile s-au transformat în fraze

      si frazele au realizat ca au nevoie de virgule

      si virgulele au realizat ca au nevoie de puncte

      si punctele au realizat într-un final ca sunt

      cele dintâi si din urma semne ale existentei

      negrului în universul alb infinit

     

     

     


      Statuie cu fata la Est

     

      draga mama,

      tu stii ca te privesc

      de fiecare data când soarele rasare

      pui streasina palma la ochi peste hotare

      astepti un semn si soarele apune iara si dispare

     

      la mine-n aceasta camara

      vorbesc pe-o alta limba cu peretii

      acestia-mi sunt profetii

      care-mi vestesc ca asta-seara

      va curge sânge-n calimara

      si eu pe mine ma voi spovedi:

     

      est-ce que c"est la fin du monde aujourd"hui?

     

      draga mama,

      nu ti-am spus

      de când s-a aprobat decesul ca proba olimpica

      m-am angajat la o fabrica de carne de tun

      si tot încerc sa îi dau un upercut sortii

      m-am apucat serios de bautura si tutun

      îmbolnavit de farmecele poeziei, delirului si stratului de fum

      si arde dorul cu flacara de candela si corpul mi-este scrum

      nici durerea nu ma mai iubeste

      a obosit de-atâta drum prin spitale

      ma uraste

     

      traiesc într-o lume în care totul se repeta

      Dumnezeu se pare ca joaca table cu Lucifer

      se face c-a uitat de a mea stare

      si ma întreb

      temut ca-n infinit ma voi topi:

     

      est-ce que je peux mourir aujourd"hui?

     

      draga mama,

      de când am aflat ca nu sunt singur la parinti

      ca mai am un frate pe care nu l-am vazut niciodata

      am înteles ca în sfârsit pot fi si eu alintat

      de dragul meu tata

      drept baiatul cel mic

      asa am reînceput sa desenez avioane cu degetele

      pe ferestrele aburite

      aici este ger

      as fi preferat sa fie un înger

      care sa ma sarute pe frunte

      numai el poate fi mereu si pretutindeni

      în pamânt sau în cer

      fratele meu cel mai mare

     

      draga mama,

      la tine se rezuma universul cuvintelor

      si cea mai frumoasa dedicatie pe care ti-o pot face

      nu este aceasta poezie

      pe care nici nu o pot numi poezie

      ci doar o stare care se repeta

      de fericire sau tristete

      când ma gândesc

      la singurul cuvânt ce-mi vine-n minte

     

      "mama"

     

      draga mama,

      tu stii ca te privesc

      de fiecare data când soarele rasare

      pui streasina palma la ochi peste hotare

      astepti un semn si soarele apune iara si dispare

     

     


     

      Vigor Mortis


     

      Si pietre aud pietre crapând de jale seaca

      Si linistea asterne la tâmple promoroaca

      Si bântuie-o stihie prin colturile noptii

      Si mortii sunt cu viii si viii sunt cu mortii

     

      Si câinii-si musca limba si limba li se-nnoada

      Sunt javre hamesite ce suiera din coada

      Si corbii se aduna, manânca dintr-o mâna

      Cadavre aburinde, cazute într-o râna

     

      Si sângele e negru si sângele încheaga

      Si moartea-i viguroasa si viata este bleaga

      Si viermii se îndoapa din lesuri putrezite

      Si porti spre izbavire ce strasnic sunt pazite

     

     

     


     

      When the memory sticks"


     

     

      bit day

      the sun is rising

      straight

      în fatza ochilor mei

      power on

      viatza is a memory stick

      in my pocket

      I"m sick

      my treatment is the electrical bite

     

      say hello, say stand by, say good bye

      bit night

      soarele apune straight

      in front of my eyes

      turn off the light

      hibernation

      reincarnation

      viatza is a connection

      between illusion and reality

     

      scanning is complete

      feelings between peace and fight

      I must repair this bad sector

     

      when the memory died

      bit day, bit night

     

     

© Copyright News Team
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online