evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Experienţă pecuniară  -  Eu şi Cu Mine  -  La vânatoare da "Eilian"  -  Plastic  -  Natură moartă, cu portret  -  Bodaproste  -  Meduza (II)  -  Ziua în care pământul s-a oprit  -  Sunet pentru suflet  -  Ion cel fericit  -  Pasomii  -  Poveste de culcare  -  Călătorie la Muzeul Quale  -  Imdiola  -  Lumina neagră  -  Piatra  -  Factorul "Haos"  -  Luminile oraşului IX  -  Poveste de mahala I : Meciul  -  Blasfemii : Globul de Crăciun  -  Luminile oraşului III  -  Drumul care nu se vede  -  Povestea trenului  -  Gânduri  -  La chambre quotidienne (fr)  -  Parte din mintea ta  -  Schimbare de management  -  Praf minune (II)  -  Vânătoarea  -  În beci  -  Jocul Zeilor (V)  -  Luminile oraşului XIII  -  Fata morgana  -  O faptă eroică fără de ecou  -  Vid imprevizibil  -  Portiţa  -  Delir  -  Stiinta si tehnica  -  Toate filmele româneşti au un final trist  -  Întâlnirea  -  Disertaţie despre diferitele moduri de apreciere a inteligenţei  -  Acolo unde s-a oprit metroul  -  Homus trolEIbuzus  -  Molecula Vieţii de Apoi  -  Nouăsprezece zile (II)  -  În umbra sorţii  -  Invizibilul  -  Omul-care-stătea-cu-nasul-în-flori  -  Jocul Zeilor (IX)  -  ªi vremea vine ca să plângi


De la hippie la cyberpunk

News Team



Publicat Duminică, 15 Iunie 2008, ora 10:10

      William Gibson, următorul autor din Colecţia „Literatura“, este un experimentator. Dincolo de revoluţia SF pe care a declanşat-o, povestea vieţii sale te ţine cu sufletul la gură.
     
      În cei 60 de ani - cât are acum -, William Gibson a apărut pe „genericul“ multor întâmplări mai mult sau mai puţin fericite, mai mult sau mai puţin virtuale, pe care le-a reciclat, începând din anii ’80, într-o formă literară. S-a născut într-un oraş din South Carolina, în 1948, petrecându-şi copilăria între un orăşel banal şi domicilii temporare, dat fiind că tatăl său făcea multe călătorii de serviciu. Însă această mobilitate n-a durat foarte mult, tatăl lui murind într-un accident stupid - s-a înecat într-un restaurant - pe când Gibson era copil.
     
      S-a reîntors în oraşul natal alături de mama sa, unde singurul leac împotriva plictiselii şi a depresiilor ei erau cărţile, pentru ca în adolescenţă să plece la o şcoală privată.
     
      Însă, după moartea mamei, survenită când el avea 9 ani, s-a lăsat de şcoală în favoarea călătoriilor şi a experimentelor pe propria piele, alegând ca destinaţii Europa şi, mai apoi, Canada, unde s-a şi stabilit în 1967, pentru a evita războiul din Vietnam.
     
      „The summer of love“ l-a prins pe Gibson bine ancorat în tot ceea ce însemna contracultură, susţinând mişcarea hippie - orientare de care îl apropiau atât admiraţia pentru beatnici, cât şi cultul unei altfel de morale sau al mediilor care modifică mai mult sau mai puţin starea de conştienţă. Şi-a continuat, de această dată alături de cea care avea să-i devină soţie, călătoriile, următoarele destinaţii fiind ţările fasciste, atras de ceea ce avea să construiască mai târziu în romanele sale: distopii realizabile. Nu colonii robotizate în viitorul generic, ci modele care folosesc tendinţele deja existente ale tehnologiei. S-a înscris într-un târziu la universitate, unde a studiat literatura, şi a început să flirteze la rândul său cu scrisul, iar după absolvire a avut loc întâlnirea sa capitală: cu mişcarea punk.
     
      Momentul în care s-a produs declicul carierei sale literare a fost confruntarea cu scriitorii SF Bruce Sterling şi Lewis Shiner, alături de care a participat, împreună cu soţia sa, la multe convenţii ale practicanţilor şi consumatorilor acestei subculturi. Dacă la începutul anilor ’80 a scris primele povestiri - printre care şi „Johnny Mnemonic“ - în care explora legăturile dintre cibernetică, cyberspaţiu şi o umanitate tehnologizată -, în 1984 şi-a publicat romanul „Neuromantul“, pe care Cotidianul şi Editura Univers vi-l oferă săptămâna viitoare. Rămasă până astăzi cartea-cult a mişcării cyberpunk, „Neuromantul“ a fost folosită mai târziu, când ficţiunile lui Gibson erau deja banale realităţi, într-un joc de computer, iar în curând va fi ecranizată.
     
      Cyberpunk-ul a fost punctul de pornire pentru următoarea subspecie SF cu care avea să fie asociat: steampunk-ul, care îmbină elemente victoriene cu science fiction. Alături de Sterling, astăzi unul dintre cei mai buni jurnalişti ai revistei „Wired“, a scris „The Difference Engine“, roman de bază al acestui curent.
     
      Dacă în 1982 William Gibson breveta conceptul de cyberspaţiu, anul trecut, scriitorul a anunţat că viaţa acestui „copil-problemă“ al său se apropie de final. „Sunt destul de postmodernist încât să cred şi să abandonez credinţa în propriile ficţiuni“, a spus Gibson într-un interviu de acum trei zile.

© Copyright News Team
Sursa :   Cotidianul
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online