evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Experienţa însoţeşte sensul ascuns al misiunii noastre  -  Stăpânul - Volumul I : Răpirea zeilor  -  Chipul de pe Marte  -  Vizita  -  Feţele dragostei  -  Coşmar  -  Valoare reziduală  -  Luminile oraşului X  -  Mărturisirea lui Abel  -  Oglinda  -  Pierderea  -  Taxi  -  Jocul  -  În beci  -  Strada Cosmos  -  Perdeaua lui Simon  -  Norma  -  Felix II  -  Coconul  -  Muzica  -  Aer  -  Viziune  -  Omul - cu - sacul, Timpul şi... Eu !  -  Pasomii  -  Zombi  -  El cu durerile şi greşelile lor  -  Panica  -  System Error  -  De o sută de ori Adrian  -  Răscrucea  -  Rapsodia  -  Hora Ielelor, Pensiune III  -  Cum le văd "ei" pe "ele" în Galeria de artă "Trei Salcâmi"  -  Meditaţie  -  Darul divin  -  Meduza (VII)  -  Apocalipsa  -  Theron Girradus  -  Outland  -  K  -  Pojghiţa subţire a conştiinţei  -  Fragmentalism  -  Bătălia pentru supravieţuire  -  Ancheta  -  Aniversarea  -  Orb  -  Povestea knorgului care îşi caută mama  -  Copilul Visător cu Mâinile de Aur  -  Umbrele nopţii  -  Principiul alibiului


Câteva consideraţii pe marginea acordării Premiului I la Concursul Internaţional de Poezie Starpress - 2008

Câteva consideraţii pe marginea acordării Premiului I la Concursul Internaţional de Poezie Starpress - 2008
  Adrian Erbiceanu
George Filip – Extemporal eliptic
Renegare
Când te-am văzut
Îmi plângi pe umăr
Chemarea ta
varianta print

Adrian Erbiceanu



Publicat Duminică, 15 Iunie 2008, ora 10:10

      Nu ştiu cine a stat pe scaunul „judecătorului suprem” al CONCURSULUI INTERNAŢIONAL DE POEZIE STARPRESS -2008 şi nici nu cunosc interesele, mai mult sau mai puţin ascunse, care au stat la baza decernării premiilor, dar am înţeles, dintr-un e-mail ajuns până la mine, că „zarurile au fost aruncate” şi că spiritele au început să se agite. Întrucât nu am participat şi nu am citit, până astăzi, niciuna dintre poeziile prezentate pentru concurs, îmi este imposibil să mă exprim asupra valorii textelor, cât şi asupra imparţialităţii şi competenţei juriului. O poezie, indiferent de forma sub care a fost compusă, odată ridicată pe podium, suscită, neîndoielnic, interesul cititorilor. Poetul îşi pune la bătaie energia, talentul şi inspiraţia şi aşteaptă, cu inima strânsă, să culeagă, dacă se dovedeşte a fi cel mai bun, şi dacă mai are şi puţin noroc, laurii victoriei. Sau cam aşa ar trebui să se petreacă lucrurile într-o lume ideală.

      Din păcate o astfel de lume nu există.

      Poezia premiată, „Blestem străbun”(Virgil Ciucă), gândită după canoane clasice şi excelând în neconcordanţe, inadvertenţe şi încălcări repetate ale regulilor de bază ale prozodiei, se impune ca un exemplu convingător. Dacă apreciem simţământul patriotic al autorului, nu putem să nu atragem atenţia juriului că între nivelul de clasă elementară al poeziei şi până la cel de întronare al ei, este o discrepanţă care se cere justificată.

      In deschiderea poeziei, autorul spune: „M-am aruncat cu teamă în ape-nvolburate / În apa argintie curgând spre infinit”. Nonsens! Fiind vorba de aceeaşi apă (datorită formei adusă la singular), ea nu poate fi, în acelaşi timp, „învolburată” şi „lină” (sens dat de „argintie”). În următoarele două versuri: „Sunt martorul de vremuri stranii şi agitate, / Pe drumul pribegiei, un drum fără sfârşit.”, poetul uită de unde a plecat, neglijând subiectul şi accentuând o parte neesenţială (drum).

      Strofa a doua nu sare nici ea prea departe: „M-am avântat de tânăr în lupta pentru viaţă, / În lupta ce te duce spre lauri sau la cruci”, cu exprimarea dificilă de la sfârşitul celui de al doilea vers şi cu alergarea aproape disperată după un cuvânt de rimă pentru versul al treilea, situaţie salvată prin găsirea substantivului „eunuci” care, fie vorba între noi, nu prea are ce căuta în poezia de faţă.

      Strofa a treia, strofă de bază, ne dezvăluie marele secret, cel al „blestemului străbun”: „...Pe frunte port pecetea blestemului străbun / Să nu mă plec în faţa puterii-unui nebun”. Poezia a fost scrisă în anul de graţie 2003. Despre ce nebun este vorba şi, mai apoi, cui i-ar place să se „plece”? Toţi pornim de la naştere cu semne asemănătoare pe frunte. Cam mic secretul pentru o poezie atât de „mare”!

      La cea de a patra strofă ne aşteaptă o surpriză. Din nu se ştie ce cauză poetul nu izbuteşte să facă versurile să rimeze. Cuvintele „pribegia, durerea, împilarea, privirea”, în cazul nostru, nu sunt cuvinte de rimă. La toate patru, accentele prozodice cad pe vocale de sprijin diferite. In plus, al patrulea vers: „Poruncii de străin nu mi-am plecat privirea”, pare să respecte sintaxa oricărei alte limbi, dar în nici un caz pe cea a limbii române.

      Nici cea de a cincea strofă nu se lasă mai prejos. Citez: „Când clopotul dreptăţii din timp în timp va bate, / Mulţimile se roagă pentru egalitate”. Primul vers implică viitorul („va bate”), al doilea, prezentul („se roagă”). Cu alte cuvinte, în cazul aceleiaşi fraze, o vizibilă neconcordanţă de timp. Să presupunem că autorul, mai puţin experimentat şi de mult timp aflat la distanţă mare de ţară, grăbit să trimită poezia la concurs, n-a observat greşeala, dar, hei!, unde au fost cerberii comisiei concursului, cei care trebuiau să citească şi să analizeze textele propuse pentru premiere?!

      Ar mai fi de menţionat că ultimele două versuri (strofa 5), în afara platitudinii lor, ele se închid cu rime imperfecte sau, cu o oarecare îngăduinţă, asonanţe („aţintiţi / sfinţi), lucru acceptabil dar nerecomandat atunci când este vorba de un concurs de poezie de o asemenea anvergură.

      Strofa a şasea se vrea patriotardă: „Mulţime, n-ai de-ales, la luptă deci porneşte!". Cu alte cuvinte, un nou fel de de a spune: „Hai la lupta cea mare...” („Internaţionala” – E. Pottier, 1871). Cui şi la ce mai pot ajuta asemenea fraze lozincarde?

      Juriul pare să se fi pierdut, spaţial şi temporal, undeva pe la încrengătura dintre secolele XIX şi XX. Versurile 3 şi 4, ale aceleiaşi strofe ne confirmă: „Dreptatea nu e darul pe care să-l cerşeşti! / Loveşte fără milă, trădarea s-o plăteşti!” Vă mai aduceţi aminte de Bolintineanu? Săracul, dacă le-ar putea auzi, s-ar întoarce în mormânt! Versurile premiate par a fi scrise cu cel puţin o sută de ani înainte de naşterea sa.

      Modul exterior de prezentare al poeziei, la o revizuire mai atentă, amplifică dubiile asupra cunoştinţelor de versificare ale autorului. În prima strofă versurile sunt încrucişate (abab), în cea de a doua şi a treia, îmbrăţişate (abba), în cea de a patra, nu se poate distinge, iar în cea de a cincea şi a şasea, alăturate (aabb). Metrica nu este nici ea respectată.

      Având în faţă o poezie atât de slabă, depăşită din toate punctele, ridicată la rangul de exponentă a tot ceea ce trebuie să fie mai bun ca poezie românească, de către un juriu incompetent, în anul 2008, mă face să mă simt şi eu depăşit. Pe site-ul „agonia”, cel mai vizitat site de poezie românească de pe internet, poezia aceasta nu şi-ar fi găsit locul nici măcar la „atelier”.Toate poeziile premiate, surclasate de către cea care a obţinut Premiul I, suferă. Imi permit să vă întreb: „Dacă poezia din vârf este atât de slabă, ce rost mai are să le citesc pe celelalte?”

     

     

     



     

     

      1 - VIRGIL CIUCA, New York

     

      Blestem strãbun

      poezie câştigătoare a concursului internaţional de poezie STARPRES - 2008

     

     

      M-am aruncat cu teamã în ape-nvolburate,

      În apa argintie curgând spre infinit,

      Sunt martorul de vremuri stranii şi agitate,

      Pe drumul pribegiei, un drum fãrã sfârşit.

     

      M-am avântat de tânãr în lupta pentru viaţã,

      În lupta ce te duce spre lauri sau la cruci,

      Roiesc încã în juru-mi cete de eunuci,

      Pândind moment prielnic sã mã ucidã-n ceaţã.

     

      Nu m-am rugat la nimeni, n-am cerşit echitate,

      Pe frunte port pecetea blestemului strãbun

      Sã nu mã plec în faţa puterii-unui nebun,

      Chiar dacã silnicia ‘naintea mea s-abate!

     

      Ostracizat amarnic aleas-am pribegia,

      În lacrimi şi speranţã mi-am ostoit durerea,

      N-am acceptat vreodatã trãdarea şi-mpilarea,

      Poruncii de strãin nu mi-am plecat privirea.

     

      Când clopotul dreptãţii din timp în timp va bate,

      Mulţimile se roagã pentru egalitate,

      Dar în zadar aşteaptã cu ochii aţintiţi,

      Cãci cei ce-mpart dreptatea de mult nu mai sunt sfinţi.

     

      Mulţime, n-ai de-ales, la luptã deci porneşte!

      Curaj! Ridicã-ţi glasul şi braţu-ţi întãreşte,

      Dreptatea nu e darul pe care sã-l cerşeşti!

      Loveşte fãrã milã, trãdarea s-o plãteşti!

     

      *

     

      Fii fãrã grijã sorã de ţarã şi credinţã,

      Nu voi cãdea vreodatã la tocmã cu tiranii,

      Nu-mi voi pleca grumazul sub jug de umilinţã,

      Mai bine suporta-voi restriştea ca şoimanii.

     

      Când voi sfârşi sub lancea neiertãtoarei morţi,

      Frumoasele pãdurii vor plânge pe la porţi.

     

      New York, June 4, 2003

     

© Copyright Adrian Erbiceanu
Comentarii (9)  
Anonim
Duminică, 4 Decembrie 2011, ora 15:41

Ce relevanta are respectarea regulilor clasice de prozodie in poezia mileniului 3? Nu poti analiza o poezie vers cu vers, ca pe o compunere de clasa primara. Mi se pare hilar modul in care se explica esecul poeziei numite.
Nu, poezia nu este slaba pentru ca nu a respectat niste "reguli". Poetii adevarati trateaza limba si versificatia ca pe o materie ce poate fi prelucrata, daca scopul final este unul demn.
Poezia lui Virgil Ciuca este slaba pentru ca este scrisa de un om limitat intelectual, un amator cu pretentii de poet, cu un limbaj artificial invechit ce se doreste a imita traditii samanatoriste probabil. De fapt, poezia este slaba pentru ca nu este buna. Nu merita mai multe analize.

viji
Joi, 24 Iulie 2008, ora 16:46

Ciuca...ce mai vreti?

ionut caragea
Sâmbătă, 12 Iulie 2008, ora 16:30

Buna ziua tuturor. Pentru cei care inca mai aveau dubii in ce priveste calitatea de presedinte a concursului STARPRESS 2008 a lui George Filip, am primit confirmarea de la presedintele STARPRESS, doamna Ligia Diaconescu ca:

Poetul George Filip a fost exclus din colectivul revistei STARPRESS si din FUNCTIA DE PRESEDINTE A CONCURSULUI INTERNATIONALM STARPRESSS.

Orice alte comentarii sunt de prisos.

Adrian Erbiceanu
Sâmbătă, 28 Iunie 2008, ora 02:35

Domnule Ionut Caragea, iti dau deplina dreptate. De la o asa mare departare de tara, sunt mai mult ca sigur ca generoasa organizatoare a sus-numitului concurs de poezie a ajuns la concluzia ca juriul nu si-a facut pe deplin datoria. Exista o vorba : " multi vad, putini cunosc".
Multumesc pentru comentariu.

Adrian Erbiceanu
Sâmbătă, 28 Iunie 2008, ora 02:17

Domnule Vasile Neculai, energia pe care am consumat-o se datoreste dragostei mele pentru poezie. Si se pare ca am consumat-o cu folos! Comentariul dumitale, mi-o dovedeste. Cel mai important lucru, in viata, este acele de a avea curajul sa spui lucrurilor pe nume. Din pacate, multi, foarte multi, se complac in mediocritate.
La intrebarea pusa, iti raspund folosindu-ma de cuvintele dumitale: comentariul
mi-a fost dictat de propria pornire. Nu scriu la comanda.

Adrian Erbiceanu
Sâmbătă, 28 Iunie 2008, ora 02:02

Domnule Enachioiu, concursul de poezie organizat de Starpress a fost rezultatul unui efort extraordinar facut de o mare iubitoare de poezie. Valoarea mea, indiferent de cotatie, nu are absolut nimic de-a face cu un concurs de poezie. Referitor la intrebarea pusa, raspunsul meu este: NU! Asta nu inseamna ca "reactia" mea devine "inexplicabila", ea reflecta, doar, uimirea mea ca astazi, la sute de ani distanta de inceputuri, cineva mai poate promova o asemenea poezie, ca se introneaza o "non-valoare" ca fiind marfa de prima calitate de catre un juriu incapabil sa-si justifice decizia.

ionut caragea
Vineri, 27 Iunie 2008, ora 22:56

mie nu mi se pare ca Adrian Erbiceanu "vorbeste negativ". ba mai mult, analiza poeziei este excelenta, mai ales ca puncteaza lacunele gramaticale cat si neregulile prozodiei clasice. Adrian Erbiceanu este un poet excelent si un filolog pe masura.

nu cred ca analistul face referire la concursul in sine ci la poezia castigatoare si la juriu.

este pacat ca generozitatea si efortul doamnei care a organizat concursul sa fie patate de reputatia unor membri din juriu care nu au nici cele mai elementare cunostinte cand vine vorba de limba romana si regulile prozodiei.




Nicu Enachioiu
Vineri, 27 Iunie 2008, ora 20:31

La valoarea dv,organizati personal un concurs.Ati participat si la cel organizat de Starpress in calitate de concurent?Daca DA.......reactia este explicabila.

Vasile Neculai
Vineri, 27 Iunie 2008, ora 18:54

Daca tot vorbiti atit de negativ,cine va pus a depune atita energie pt comentariul la poezia lui V.Ciuca?O fi ceva dictat de propria pornire sau la ,,rugarea"cuiva?

Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online