evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Norma  -  Iluzia viselor  -  ªarpele Midgardului  -  Proiecţionistul  -  Meduza (XI)  -  O viaţă fără început şi fără sfârşit  -  La vânatoare da "Eilian"  -  Drumul spre (II)  -  Luminile oraşului XXX  -  Calul cruciatului  -  Big Bang Boo  -  Jazzonia : Cartea Cruciadelor  -  Servisul Auto  -  Întunericul de dincolo  -  Licuricioaia  -  Planeta Fantomă  -  Toate filmele româneşti au un final trist  -  Vânzătorul de ghilotine  -  Oglinda îngerilor  -  Luminile oraşului XXI  -  Planeta ascunsă  -  Poetul cerşetor  -  Lumea lui Ingo  -  Ea, eu şi ei  -  Archeopterix  -  Acolo unde s-a oprit metroul  -  Întâlnirea  -  La lumina...  -  Cerşetorul  -  Îmbrățișare  -  ªi atunci...  -  Gri şi roşu auriu  -  Ulysse şi Hector  -  10 minute pâna la explozie  -  Vrăjitoarea  -  De profundis  -  Obsesia  -  Câmpul de luptă  -  Puroi I  -  Duhovnicul  -  Luminile oraşului IV  -  Liniştea  -  Fata din vis  -  Lumina neagră  -  Un singur trup, un singur suflet  -  Eu sunt viu, voi sunteţi morţi !  -  Icoana  -  Antarctic City  -  Meduza (XII)  -  Imperiul Marţian contraatacă


Lelia Mossora: "ªansele poeziei"

News Team



Publicat Miercuri, 3 Septembrie 2008, ora 23:19

      După cum ne face cunoscut, Lelia Mossora s-a născut într-o noapte, pe 26 iunie 1951, într-un târg moldovean aproape de Cotnari, s-a grăbit să vină cât mai repede pe lume... să respire, să plângă, să se bucure, să trăiască şi probabil să scrie ce scrie azi, poezii din adâncul inimii!

      După şcoala primară, gimnaziu şi liceu, urmează facultatea de litere de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, secţia română - franceza. Funcţionează ca profesor la mai multe şcoli, până prin 1990, când, după cum ne relatează domnia sa, are „privilegiul” să lucreze la şcoala unei case de copii din judetul Iaşi, loc în care a putut să descopere sufletul copiilor aşa cum nu ar fi reuşit altundeva: „Am lăsat acolo o parte din mine şi anii aceia m-au marcat profund pentru că acei copii ştiu să dăruiască tot ce au în alt mod decât copiii din şcolile obişnuite. Acolo am plans pentru prima oară la o serbare de Crăciun... Acolo am simţit atingerea aceea caldă a copilului în căutarea eternă a mamei...”

      În prezent profesează la o altă şcoală destul de apopiată ca locaţie... de „şcoala cea veche şi minunată”, şcoală în care a lucrat 9 ani, dar care acum nu mai există...

      Îşi împarte timpul între elevii săi, casă, scris şi mirajul internetului, loc unde am întălnit-o şi unde i-am admirat creaţiile literare!

     

     

      Într-unul dintre e-mailuri, vorbind despre poezie, mi-a scris: „Nu am realizat mare lucru în viaţă, dar mă laud cu doi copii superbi, cu respectul care mi-l dau foştii mei elevi când mă întâlnesc pe stradă şi poeziile pe care le-am scris în număr destul de mare...” Credeţi că este puţin? Eu, nu! Leliei Mossora... o poetă cu har!

     

      George ROCA, Sydney, Australia

     

     



     

      Lélia Mossora arrived in this world one night in June 26, 1951, in a Moldavian hamlet close to Cotnari. One could say she arrived quickly in this world, to breath, to cry, to be delighted, to live and, undoubtedly, to write what she writes nowadays, poems which come from deep within the heart.

      Following primary school and college, she attended the Faculty of Arts at the Alexandru Ioan Cuza University in Iaşi, completing a major in Romanian and French studies. She worked as a teacher in several schools until 1990, when, according to her own statements, had the „privilege” to teach at an orphanage school in Iaşi County. There, she had the chance to discover the soul of these children like nobody else: „I left a part of myself there, and those years profoundly marked me because the children there knew how to give all they had much better than those in ordinary schools. It is there that I cried for the first time at a Christmas celebration, and it is there that I felt that warm touch of a child in eternal search for its mother”.

      Nowadays, she teaches at another school, not far from that „beautiful old school” where she worked for nine years but which doesn’t exist anymore. She divides her time between her pupils, domestic activities, writing and the wonder of the Internet, a virtual space where I met her and where I admired her literary creations!

      In one of her e-mails, talking about poetry, she wrote: „I didn’t achieve much in life, but I pride myself in my two wonderful children, in the respect that my former pupils give me

      when I meet them in the street, and in the numerous poems I have produced”. Do you think it is little thing? Not me! To Lélia Mossora, a gifted poet!

     

      George ROCA, Sydney, Australia

     

     


     

    &
Lelia Mossora
nbsp; Lélia Mossora fut venue au monde une nuit de 26 juin 1951, dans un bourg moldave près de Cotnari. On pourrait la dire arrivée en hâte pour respirer, pleurer, se réjouir, vivre et, sans doute, écrire ce qu’elle écrit de nos jours, des poèmes ressortant du fondement de son cœur.

      Après l’école primaire et le collège, elle suivit les cours de la Faculté des Lettres de l’Université « Alexandru Ioan Cuza » à Jassy - Roumanie, section langue roumaine-langue française. Passée professeur, madame Mossora enseigna dans nombre d’écoles jusqu’à 1990, lorsque – selon ses propres dires – elle eût le « privilège » de travailler à l’école d’une maison d’orphelins dans le département de Jassy. « Privilège » qui lui a facilité la découverte de l’âme des enfants dans une mesure impossible d’atteindre nulle autre place. « J’y ai laissée une bonne part de moi-même et ces années-là m’ont profondément marquée car il y avait des enfants sachant donner tout le leur d’une toute autre manière que ceux des écoles ordinaires. C’est là que j’ai pleuré pour la première fois à la fête de Noël…et c’est là que j'ai senti ce toucher chaleureux de l’enfant dans son éternelle recherche de la mère… »

      De nos jours, madame Mossora enseigne dans une autre école, non loin de la « merveilleuse vieille école » ou elle travailla pendant neuf années et qui, malheureusement, n’existe plus. Elle passe son temps avec ses élèves, les activités domestiques, ses écrits et le mirage de l’Internet, espace virtuel qui m’a offert son amitié et le privilège d’admirer ses œuvres poétiques!

      Dans un courriel, parlant poésie, elle m’écrivait ceci : « Je n’ai pas fait grande chose dans la vie mais je m’enorgueillie de mes deux superbes enfants, du respect montré par mes anciens élèves lorsqu’ils me croisent dans la rue et de mes poèmes que j’ai écrits en assez grand nombre… » Pensez-vous que ce soit peu de chose? Pas moi! À Lélia Mossora, poète d’esprit!

     

      George ROCA, Sydney, Australia

     

© Copyright News Team
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online