evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Mamă de duminică  -  Îmbrățișare  -  Coconul  -  Ultima eclipsă (I)  -  Luminile oraşului XXVII  -  Dona  -  Toate celelalte popoare  -  Exterminatorul  -  Casa libertăţii  -  Sentofagia  -  Luminile oraşului VIII  -  Jocul  -  Servisul Auto  -  Vizita  -  K  -  Inelele lui Saturn  -  Cunoaştere  -  Cercul  -  Luminile oraşului XXX  -  Factorul "Haos"  -  Începutul  -  Depozit.01  -  Chipul de pe Marte  -  Experimentul  -  Dispariţia  -  Marea Neagră. Iulie  -  Duhovnicul  -  Crist sideral  -  Chat Room  -  Meduza meduzelor are dreptate !  -  Resacul Timpului  -  Un viol ratat (Din neant)  -  Lecţie de Umanitate !?  -  Arta de a purta un război  -  La copcă  -  Gondolierul  -  Fragmentalism  -  Printre oameni  -  Aseară...  -  10 minute pâna la explozie  -  Salvatorul  -  Între „Ei” şi noi, Pământul! (I)  -  Vatmanul - Reacţiile, Epilog  -  Eu, Singularul Absolut  -  Poveste cu un cui  -  Fortul  -  Eu sunt viu, voi sunteţi morţi !  -  De profundis  -  Timpul  -  Zombi


Corpul femeii este Istorie

Ovidiu Bufnilă
ovidiubufnila.ning.com



Publicat Vineri, 21 Iunie 2002, ora 10:05

      Corpul femeii este Istorie, conchide Michael Haulica în textele sale SF dupa ce în "Madia Mangalena", volum de povestiri publicat de editura Institutul European din Iasi, în 1999, construise fundamentala realitatii virtuale.
      Madia era chipul care ocupa întreg ecranul monitorului fiind ea însasi ecranul si întreaga realitate virtuala. Cealalta femeie, Mordelia, este însa Istoria. Textul apare în antologia SF publicata de editura ProLogos în acest an si îngrijita de Dan-Silviu Boerescu si poarta numele femeii pe care Michael Haulica o deconstruieste cotrobaind prin regimul imaginar al orgasmului general.
      Aciditatea discursului, anuntând sfârsitul Istoriei, este masculinul în toata splendoarea lui, masculin materializat de Mordelia printr-un tipat. Sunetul e important pentru Michael Haulica. Partiturile sale se alcatuiesc conform unor coduri genetice subtile iar entropia informationala umple întreg spatiul textual cu micile istorii ale Mordeliei care devin astfel dimensiuni fractale ale câmpului imaginar.
      Zacând timp de douazeci de ani într-un fotoliu, Mordelia înfasoara istoriile în corpul ei. Pâna si statul cade în ispita Mordeliei devenind o forma de organizare paranoica. Fotoliul-Mordelia este un cuplu de forte care creeaza evenimente si personaje, care pune la cale identitati si revolutii sexuale.
      Fotoliul-Mordelia sta sub semnul perversitatii tehnologiei, cuplul fiind exercitiul guvernarii în toata splendoarea lui. Guvernând evenimentele, Mordelia le încorporeaza, le dateaza, le introduce într-un inventar iluzoriu. Corpul Mordeliei cuprinde întreaga realitate substituindu-se Istoriei, fiind însasi istoria.
      Masele sunt secretia Istoriei iar secretia maselor e de sorginte feminina, spune Michael Haulica împingând-o pe Mordelia catre finalul implacabil. Mordelia este scoasa din uz, este oprita din functiune, este razuita din fotoliu de cei de la salubritate.
      A scoate din uz Isoria e actul sublim pe care Michael Haulica îl numeste si-l anima prin deconstructia Mordeliei. Fotoliul-femeie, ca obiect tehnologic, este lipsit de esenta sa feminina, este lipsit de functia sa. Relatia cu televizorul, o relatie sexuala perversa, înceteaza, ecranul fiind lipsit de însusire, ajungînd în final si el un obiect dezactivat.
      Incercând sa implice într-un ultim sens atât inanimarea cât si dezactivarea, Michael Haulica încearca un compromis între filozofie si stiinta, un cuplu pervers.
      Caci ajunsa la frontiera, stiinta trebuie sa aleaga între dragostea de filozofie sau de UNU pe care îl cauta cu obstinatie prin experiment.
      Orgasmul stiintifico-filozofic este un eveniment istoric a carui functie ramâne spre deliciul interpretarii în textul lui Haulica. Deconstruita, Mordelia e un simplu obiect bun de aruncat. Urmele ei ramân însa în structurile narative ale lui Haulica, Istoria putând astfel sa fie reconstituita, recitita si rescrisa.

© Copyright Ovidiu Bufnilă
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online