evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Luminile oraşului XXI  -  Ion cel fericit  -  Aer  -  Pescăruşul  -  Taxi  -  Enigma de cristal  -  ªahul de duminică  -  Sindrom de plecare sau Povestiri dintr-o cârciumă de la marginea galaxiei  -  Gheşeft  -  X Factor  -  ªi vremea vine ca să plângi  -  Visătorul  -  Vatmanul - Purificarea  -  Soldatul  -  Povestea ţării Nucalanoi  -  Cine sunteţi?  -  Renaşterea...  -  Felix II  -  Pendulul municipal. "La dolce vita"  -  Drum bun  -  O poveste de Crăciun  -  Fanfara municipală  -  StarCraft : Musafiri nepoftiţi  -  Cerşetorul  -  Jocul Zeilor (I)  -  Servisul Auto  -  Outland  -  Străinul  -  Tarsius  -  Jocul Zeilor (VIII)  -  Chat Room  -  Gândacul  -  Nevastă rea  -  Ultima frontieră  -  Contrapaganda  -  Mesajul  -  Bumerangul lui Zeeler  -  Mămica şi El Diablo  -  ...ªi la sfârşit a mai rămas coşmarul  -  Triunghiul roşu  -  Norul de argint  -  Amintiri trecute şi viitoare  -  Resacul Timpului  -  Australia, ca o felie de pâine  -  Luminile oraşului XIX  -  Sfârşitul lunii  -  Eu, Singularul Absolut  -  Fugind pe cerc  -  Somnul  -  Mamă de duminică


Americanii investesc în migraţia creierului românesc

SUA isi deschid larg portile pentru tinerii cu ambitii universitare, iar scurgerea de inteligenta romaneasca are toate sansele sa se dubleze in anii urmatori - Marin Alexe, (Institutul Max Planck, Germania)

News Team



Publicat Duminică, 21 Mai 2006, ora 19:01

      In ianuarie 2006, presedintele american isi anunta intentia de a mari substantial fondurile destinate cercetarii si educatiei in domeniul stiintelor exacte, inclusiv nanotehnologia si studiul surselor alternative de energie. George Bush lansa "Initiativa Competitivitatii Americane", un program care avea drept prioritati fondurile pentru cercetare, trainingurile pentru posturi, educatia si politica imigratiei. Recent, administratia Bush a decis ca prim pas cresterea cu aproape un miliard de dolari in 2007 si 50 de miliarde in urmatorul deceniu a bugetului alocat cercetarii fundamentale si administrat de Fundatia Nationala pentru Stiinte (NSF), Departamentul de Energie (DOE) si Institutul National de Standarde si Tehnologie (NIST). Aceasta, in conditiile in care bugetul SUA, de aproape 2.770 de miliarde de dolari, este puternic afectat de razboiul din Irak si de lupta impotriva terorismului, iar majoritatea cheltuielilor bugetare, ce nu au legatura directa cu politica de aparare, sufera semnificative reduceri. Pe de alta parte, statistici efectuate de curind au demonstrat ca americanii sint mai interesati de stiinta decit de sport sau religie.

     

      Migratia duce stiinta-n spate

     

      Tot recent, Departamentul de stat al SUA a anuntat ca va simplifica semnificativ modul de acordare a vizelor, in special a celor dedicate studentilor si cercetatorilor. Un nou procedeu online de obtinere a acestora, incluzind interviu tip teleconferinta, va fi implementat in 2007. Se prevede ca durata necesara acordarii vizelor de studii sau stagiilor de cercetare sa scada de la aproximatix trei luni la mai putin de doua saptamini. Din cele doua informatii corelate se poate deduce ca, in viitorul apropiat, un numar mare de burse de studii si cercetare vor fi disponibile in Statele Unite. Totodata, astfel de reforme atesta ca America se bazeaza in principal pe racolarea de studenti si experti din strainatate.

     

      Infuzie de tineret universitar

     

      In primul rind, aceste masuri ale administratiei Bush furnizeaza, pentru tinerii studenti si cercetatori din domeniul stiintelor exacte, oportunitati de a intra in cea mai importanta si dinamica lume stiintifica. Aceasta, pentru ca intr-o perioada relativ scurta, de doi-trei ani, numarul burselor destinate studiilor avansate si stagiilor de cercetare in fizica, chimie, matematica etc. va creste semnificativ. Un semnal clar pentru tinerii liceeni ca li se ofera sanse pe termen lung in aceste domenii stiintifice, de la accesul pe bancile unei universitati nord-americane pina la obtinerea unui doctorat si a unui loc de munca in SUA. Din acest motiv, se poate prevedea acutizarea fenomenului numit "brain drain", scurgerea de inteligenta, dinspre Romania catre America.

     

      Indiscutabil este faptul ca, la nivel individual, fenomenul este benefic. Dar, la nivel autohton, este catastrofal. Pentru a diminua numarul celor dispusi sa plece, Romania nu ofera nici o varianta tinerilor. Pe de alta parte, nu pune la dispozitie nici o perspectiva celor care vor fi terminat studiile sau stagiile de cercetare in strainatate. De fapt, daca numai un mic procent din cei ce vor fi plecat s-ar intoarce in tara sa profeseze si sa transmita experienta lor mai departe, cistigul ar fi enorm. Sistemul nostru, atit cel universitar, cit si cel de cercetare, este greoi, deoarece se bazeaza pe avansari, nu pe recrutarea directa si directionata de personalitati potential capabile de innoire a metodelor, a conceptiilor si a mentalitatilor.

     

      Pilda chineza

     

      Problema scurgerii inteligentelor nu afecteaza numai Romania. Tari importante in peisajul stiintific sufera de acest fenomen. Italia, de exemplu, cu toate ca este una dintre primele zece tari cu contributie stiintifica semnificativa, recunoaste, prin cea mai autorizata voce a momentului, Romano Prodi, ca are o cercetare neperformanta. Trei mari neajunsuri se afla la originea acestei probleme: incompetenta structurilor birocratice, o cerere inadecvata ca respectiva cercetare sa dea rezultate financiare imediate si o lipsa acuta de fonduri. La polul opus poate fi plasata China, care, in urma cu un deceniu, era aproape absenta din peisaj si care acum este cotata printre primele cinci tari cu productie stiintifica. Acesta este rezultatul unei masive investitii in infrastructura de cercetare, dublata de o politica de deschidere a granitelor pentru tinerii studenti si cercetatori, la care se adauga o oferta interna atragatoare ce determina un numar din ce in ce mai mare de profesori si cercetatori de renume sa revina in tara pentru deschiderea de noi departamente universitare si institutii de cercetare. Exemplul Chinei e relevant in context autohton: fara o politica pe termen lung si transpartinica, legata de inteligenta romaneasca, nu vom face fata in ceea ce se prefigureaza a fi societatea mileniului trei.

Sursa :   Cotidianul
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online