evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Îngerul cenuşiu - Angela  -  Interviul  -  Iubirea de pe Venus  -  Lumina neagră  -  Big Bang Boo  -  Sender: High_Orbit_God  -  Luminile oraşului XXIX  -  Luminile oraşului XX  -  Aura urii  -  Cinci personaje în căutarea unor măşti vesele  -  Criminali Umanitari  -  Jocul  -  Flida Flado  -  Resacul Timpului  -  Secretul  -  Tânăr si încă nescris  -  Vikingul  -  Tata, ceasul şi căpşunile  -  Povestea unui suflet  -  Marea Neagră. Iulie  -  Catedrala  -  O Poveste (?) modernă  -  O nouă zi  -  Cum le văd "ei" pe "ele" în Galeria de artă "Trei Salcâmi"  -  Fântâna de iasomie  -  Amintirile unei lumi departe, departe de tot  -  Sclipiri de Soare  -  Mutare disciplinară  -  Jocul Zeilor (VI)  -  Luminile oraşului XXVI  -  Meduza (VIII)  -  Octopolul  -  Primăvara nucleară  -  Un viol ratat (Din neant)  -  Poveste de mahala II : Oiţa rătăcită  -  Penato e căutat de prieteni  -  Dimineaţă târzie  -  Oglinda îngerilor  -  Sentofagia  -  Aici şi acum  -  Jocul  -  Limoniu  -  Poveste de viaţă  -  Epsilon  -  Gri şi roşu auriu  -  Veşnic orizont  -  Pierderea  -  Labirintul de gheaţă  -  K  -  Luminile oraşului III


Plasticul, cea mai periculoasă otravă pentru oceane

News Team



Publicat Duminică, 17 Decembrie 2006, ora 10:48

      Nu reziduurile petroliere, nu deseurile chimice, nici rugina de pe carena cargourilor, ci banalele obiecte din plastic aruncate de miliardele de locuitori ai planetei otravesc cel mai rau oceanele. Constatarea apartine unui studiu al universitatii britanice din Plymouth, ai carei cercetatori au observat ca, impotriva oricaror alti poluanti, oceanele au mijloace naturale de lupta pentru a se curata, la care se adauga interventia umana, de pilda cu balize pentru a limita petele de petrol ori substante dispersate pentru a neutraliza anumiti compusi chimici. Impotriva plasticului, nici oceanul nu stie cum sa se apere, nici omul nu il ajuta in nici un fel, pentru ca aceasta substanta atat de raspandita in lumea contemporana nu e biodegradabila si e estimata a ramane in mediul natural sute de ani.
      Chiar si in privinta deseurilor nucleare se poate calcula perioada in care radioactivitatea se va injumatati (la cate 50-100 de ani) si, treptat, va scadea pana la disparitie. Despre plastic nu se pot face nici un fel de previziuni, doar se poate constata agravarea poluarii de la an la an. Primele cercetari au relevat ca cea mai mare poluare era in dreptul coastelor puternic industrializate ale Europei, dar oamenii de stinta au constatat anul acesta raspandirea poluarii in dreptul tuturor continentelor, ba chiar in locuri indepartate precum Antarctica sau Islanda. Cea mai comuna si periculoasa forma de poluare o constituie particulele de plastic, nu mai mari decat cateva molecule (unele cu un diametru mai mic decat al firului de par uman), denumite de cercetatori "lacrimi de sirena". Ele sunt deversate in urma unor procese industriale, precum si din descompunerea fizica (nu chimica!) a unor deseuri. Adica obisnuitele sticle de plastic, umbrele de plaja, plase de pescuit ori nelipsitele pungi se faramiteaza treptat in parti mai mici, fara ca particulele rezultate sa-si piarda proprietatile chimice. Cate 300.000 de asemenea bucatele de plastic cat un graunte de nisip se afla pe fiecare kilometru patrat de suprafata marina si cate 100.000 pe fiecare kilometru patrat de fund de mare. Aceste mici particule se amesteca cu planctonul si cu alte vietati marine ce asigura hrana pestilor, intra in organismul acestora, iar apoi si al oamenilor ce consuma peste. Cel mai mare pericol il constituie o serie de substante hidrofobe, care plutesc pe apa fara sa se amestece cu ea, dar care au posibilitatea de a intra in reactii chimice cu moleculele de plastic. Toate sunt potential nocive omului, fiind folosite pentru racirea transformatoarelor electrice, in pesticide, adezivi, vopsele ignifuge etc. Pana acum se stie ca plasticul astfel contaminat poate intra in organismul unor specii marine consumate de om, dar nu se stie cum ne poate afecta acest lucru. Un cercetator din Plymouth, citat de BBC, vrea sa analizeze "daca intr-un mediu chimic diferit, poate intr-un intestin, aceste substante pot fi eliberate".

Sursa :   Gandul
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online