evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Sub nori  -  Curcubeul  -  Nebunii lui Arrianus  -  Dumnezeul unei lumi mărunte  -  Fugind pe cerc  -  Între ziduri  -  Enigma de cristal  -  Cadou pentru regele Isrunului  -  Cyborg story  -  Necunoscutul intrigant  -  Mamal - Beciul  -  Vatmanul - Mass Media  -  Ziua în care pământul s-a oprit  -  Nu vreau să fiu un erou !  -  Dincolo de ceţuri  -  Sfârşitul lunii  -  Lunea Maniacilor  -  Re-insecţie  -  În beci  -  Mimi, Momo şi Mumu  -  Pastel  -  Lumânărica se pregăteşte să trăiască  -  Sedrina  -  Iluzia viselor  -  Luminile oraşului XXIII  -  Între „Ei” şi noi, Pământul! (V)  -  Je t'aime mélancolie  -  Mesajul  -  Drumul spre  -  Lacrimi de stea  -  Macii  -  Luminile oraşului XX  -  Sexibon  -  Cum s-a născut Dumnezeu  -  Paradox  -  Outland  -  Copilul Visător cu Mâinile de Aur  -  Accidentul  -  Lumina de jad  -  Follow-Me  -  Striptease  -  Jocul Zeilor (IV)  -  Muza  -  Îngerul cenuşiu - Zora  -  Boaba de spumă  -  Iubirea de pe Venus  -  Dispariţia  -  Creatorul  -  Zombi  -  Gol


Marile descoperiri din 2006

News Team



Publicat Miercuri, 27 Decembrie 2006, ora 09:23

      Jocul dur al climei cu viitorul planetei, intrigile moleculare de Nobel, care trateaza maladii, imperecherile neanderthalienilor sau soarta “piticului" Pluto stau printre highlight-urile stiintei din ultimele 12 luni.

     

      Cele mai importante descoperiri pe care le-a adus in lume anul acesta au fost asezate intr-o lista de cercetatorii rom‰ni, dar si de voturile publicului pe site-urile de stiinta.

     

     



     

      Gheata e pe duca, dar vorbeste

     

      Surprizele climei sint primele despre care vorbeste Liviu Giosan, geolog marin la Woods Hole Oceanographic Institution din SUA. “Acum, cind se vorbeste tot mai des despre incalzirea planetara, doua expeditii la polii Pamintului incearca sa prezica viitorul nostru climatic", explica Giosan. Una dintre ele a fost prima expeditie de foraj stiintific in Oceanul Arctic, inceputa in 2004, unde vara devine din ce in ce mai calda si mai lunga, iar gheata tot mai exotica si mai subtire. Pina acum, exploratorii au reusit sa aduca la suprafata arctica o coloana de sedimente lunga de 430 de metri, depozitate in zona in ultimele 60 de milioane de ani. Geologul considera remarcabila aceasta realizare, intrucit trecutul mai vechi de un milion de ani al Oceanului Arctic era complet invaluit in mister. “Primele rezultate arata clar ca in urma cu 55 de milioane de ani Oceanul Arctic a devenit un paradis cu temperaturi aproape tropicale. Este foarte probabil ca zonele mai putin polare ale planetei au fost transformate intr-un vast desert", adauga Giosan.

     

      O alta inovatie propusa de omul de stiinta roman pentru clasament vine de la “polul opus" si are ca protagonist consortiul european EPICA. Acesta a recuperat din strafunduri cea mai veche coloana de gheata vazuta vreodata, cu radacini fixate in urma cu circa 800.000 de ani. “Gheata din Antarctica si cea din Groenlanda au dovedit ca inregistreaza cu cea mai mare fidelitate variatiile climatice. Primele rezultate de anvergura ale EPICA sint de natura sa ne ingrijoreze. Cresterea nivelului de dioxid de carbon in atmosfera a fost intotdeauna insotita de cresterea temperaturilor, iar in ultimii 800.000 de ani, concentratia de dioxid de carbon nu a fost niciodata atit de ridicata ca in prezent", conchide Giosan. In acelasi timp, cercetatorul Vlad Cojocaru, de la EML Research din Heidelberg, acorda un credit sporit numeroaselor studii din 2006 care arata ca schimbarea climatului Terrei se produce mult mai repede decit se credea. “Astfel, omenirea trebuie sa ia masuri foarte, foarte rapide daca vrea sa conserve Terra. Este evident ca aceste studii au o implicatie deosebita pentru umanitate, cele mai sumbre scenarii aratind ca in 2050 in multe locuri de pe glob nu se va mai putea trai", adauga Cojocaru.

     

     


     

      Universul cu zece dimensiuni

     

      Premiile Nobel in medicina si in chimie sint asezate pe lista de Mihnea Bostina, de la Harvard Medical School din Boston. “Cel pentru chimie a adus noi informatii despre copierea informatiei genetice. Cel pentru medicina, care a revenit lui Andrew Fire si lui Craig Mell, ofera noi perspective in tratamentul unor maladii", arata Bostina. Acesta ia in calcul si luarile de pozitie din 2006 legate de “Teoria String", pe care o considera cea mai dezbatuta problema in domeniul fizicii teoretice. “Pornind de la ideea ca realitatea are la baza infime corzi de energie si nu particule, teoria promite unificarea tuturor fortelor cunoscute in fizica. Sint insa citeva probleme. Nu doar ca trebuie sa acceptam un univers cu zece dimensiuni, dar teoria este greu de testat experimental", sustine specialistul de la Harvard.

     

     


     

      Minoritatile sexuale, aparate de natura

     

      “Homosexualitatea si aromele" este urmatorul subiect de pe lista lui Bostina, care afirma ca rezultatele stiintifice ne forteaza sa ne temperam judecatile morale si sa punem pe seama naturii anumite modalitati de comportament. “Barbatii homosexuali si femeile heterosexuale au aceeasi reactie la un com-pus numit AND. De asemenea, lesbienele si barbatii heterosexuali raspund similar la un alt compus, numit EST. Efectul a fost masurat in hipotalamus, o zona a creierului implicata in comportamentul sexual", reaminteste cercetatorul. Acesta pretu-ieste si descoperirile despre neanderthalieni, care arunca o noua lumina asupra evolutiei umane prin prisma analizelor genomice. “Se pare ca acum 30-40.000 de ani au existat imperecheri intre ei si omul modern venit din Africa. Mai mult decit atit, gene care regleaza dezvoltarea creierului au fost preluate in omul modern si au fost ulterior supuse unui puternic proces de selectie pozitiva", sintetizeaza specialistul.

     

     


     

      Viitorul aduce planete cu sacul

     

      Coborirea lui Pluto in nou infiintata categorie a planetelor pitice este adusa in discutie de Adrian Sonka, de la Observatorul Astronomic din Bucuresti. “Scoaterea lui Pluto din rindul planetelor nu trebuie vazuta ca o retrogradare. Dintr-o simpla planeta, Pluto devine “seful” unei regiuni in care se afla citeva sute de mii de asteroizi, regiune numita Centura lui Kuiper. Pentru ca telescoapele devin din ce in ce mai puternice, astronomii vor descoperi zeci de corpuri ceresti mai mari decit Pluto", anticipeaza Sonka. Particule-le de praf lasate in urma de o cometa si aduse pe Pamint la inceputul anului de catre sonda NASA Stardust au avut si ele mult de spus. “Una dintre surprizele aparute in urma studierii lor arata ca aceasta cometa este compusa si din praf format in jurul stelelor vecine Soarelui. Studierea cometelor este foarte interesanta, pentru ca ele pastreaza materialul din care s-au format Soarele si planetele. Ele sint si cele care ar fi putut aduce apa pe Terra in trecut", ne intriga astronomul. Furtuna dubla gigantica, de 2.500 de kilometri marime, descoperita la polul sud al lui Venus de catre sonda europeana Venus Express si diferita complet de ceea ce vedem pe Terra, a fost un alt highlight astronomic al anului in curs."Este foarte important sa cunoastem ce se intimpla pe planetele mai apropiate de Soare, pentru ca ele ne arata cum va evolua si planeta noastra in viitor", sustine Sonka. Tot in 2006 a fost scoasa de la naftalina si cea mai indepartata galaxie, situata la aproape 13 miliarde de ani-lumina de Pamint, cind Universul avea virsta de 780 de milioane de ani. Astronomul spune ca acest pas este o noua piesa in puzzle-ul nasterii Universului.

     

     


     

      Celule sinonime cu fiinta umana

     

      Mihnea Bostina insista asupra controverselor legate de cercetarea pe celule stem embrionare. “Avocatii metodei argumenteaza ca un grup de citeva celule nu echivaleaza cu o fiinta umana, in vreme ce contestatarii sustin ca procedura implica distrugerea unei forme de viata care are potentialul sa se dezvolte intr-o fiinta umana. In cele din urma, miza este finantarea unor astfel de cercetari". Un alt subiect fierbinte il constituie bugetul european pentru stiinta pentru urmatorii sapte ani, anuntat la 55 de miliarde de euro, si prin care se urmareste stoparea fluxului de cercetatori de prim rang spre SUA. Bugetul cu pricina va trebui sa rivalizeze, printre altele, cu cele aproape 70 de miliarde de dolari donati in numele stiintei de Bill Gates si Warren Buffett, ultimul aflat pe locul doi in topul celor mai bogati oameni din lume.

     

     


     

      Oameni si cimpanzei

     

      Stramosii omului si ai cimpanzeului s-au imperecheat mult timp dupa ce descendentii lor au inceput sa evolueze separat, contorizeaza World Science drept cel mai popular subiect al anului. I se alatura studiul privind existenta unui alt univers inaintea celui actual si descoperirea fosilelor unui peste care putea pasi si pe pamint. Pe de alta parte, portalul Science News identifica printre cele mai citite subiecte ale anului retrasarea sistemului solar sau ca produsele similare marijuanei ajuta la multiplicarea neuronilor.

     

Sursa :   Cotidianul (Ionut Dulamita)
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online