evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Fântâna de iasomie  -  Pescarul la apus  -  Jocul Zeilor (VIII)  -  StarCraft : Musafiri nepoftiţi  -  Ultima frontieră  -  Satiră robotică  -  Corabia nebunilor  -  Viziune  -  Meduza (VIII)  -  Vatmanul - Reacţiile, Epilog  -  Călătorie în spaţiu-timp  -  !NFERNUL (fragment): Autistul  -  Liniştea  -  Întunericul de dincolo  -  Jocul Zeilor (III)  -  "Coincidenţă !" au strigat  -  Partida de bridge  -  BO  -  Lumea de sus  -  Camera de la capătul holului  -  Outland  -  Întunericul vieţii  -  Tahiji  -  Poveste de mahala I : Meciul  -  În căutarea zborului  -  Gondolierul  -  De acum şi până-n noapte  -  Portiţa  -  Dl. Ics  -  Mutare disciplinară  -  Aniversarea  -  În vizită la psihiatru  -  Fugind pe cerc  -  Cincizeci  -  Omul apropiat  -  Caiet de regie  -  Între „Ei” şi noi, Pământul! (VI)  -  În umbra deasă a realităţii  -  Gri şi roşu auriu  -  Calul cruciatului  -  Poveste de viaţă  -  Interviul  -  Imdiola  -  Exterminatorul  -  Pojghiţa subţire a conştiinţei  -  Upgrade "Beyond 363000"  -  Coana mare se mărită  -  Taina norilor  -  Avatarul  -  Vatmanul - O pasiune


Cauza ascunsă a încălzirii globale

In urmatoarele 24 de ore, defrisarile care au loc la nivel mondial vor fi responsabile de o poluare echivalenta cu aceea produsa de o flota de avioane ce ar transporta 8 milioane de persoane de la Londra la New York. Oprirea defrisarilor este cea mai simpla modalitate de a reduce procesul de incalzire globala, insa liderii mondiali par total indiferenti in fata masacrului padurilor si cauta solutii futuriste pentru a stopa emisiile de C02.

News Team



Publicat Marţi, 15 Mai 2007, ora 08:43

      Masacrul padurilor tropicale este recunoscut ca fiind procesul care contribuie cel mai mult la procesul de incalzire a planetei. Taierea si arderea padurilor produc emisii de CO2 mult mai mari decat toate masinile si industria la un loc, procesul fiind devansat doar de cel producator de energie.
     
      Cifrele avansate de ONU si estimarile facute de Raportul Stern arata ca taierea copacilor produce 25% din totalul gazelor cu efect de sera, in timp ce transporturile si industria sunt responsabile pentru "doar" 14%.
     
      Stoparea defrisarilor - primul pas impotriva poluarii
     
      Expertii care analizeaza schimbarile climatice spun ca nu e nevoie de inovatii tehnologice, ci doar de vointa politica prin care sa se stopeze defrisarile masive care au loc in special in Brazilia, Indonezia, Congo.
     
      "Faptul ca tarile bogate se concentreaza pe gasirea de noi tehnologii si mai ales ca nu acorda nici un fel de stimulent tarilor sarace pentru a se opri defrisarile e ca si cum am pune caruta inaintea calului", spune unul din specialistii citati de cotidianul britanic The Independent.
     
      In topul poluatorilor - tari fara industrie
     
      Indonezia a devenit al treilea cel mai mare poluator al lumii, la foarte mica distanta de Brazilia. Nici una din aceste doua tari nu are o industrie dezvoltata sau macar comparabila cu cea a statelor din Uniunea Europeana, India sau Rusia, si totusi sunt cele mai poluante dupa Statele Unite si China.
     
      Trasatura comuna acestor doua tari este existenta padurilor tropicale. Taiata si incendiata zilnic. Dara de fum e permanenta si poate fi usor vizibila din satelit.
     
      Potrivit ultimilor cifre auditate, peste 2 miliarde de tone de dioxid de carbon sunt emise anual ca urmare a defrisarilor. Suprafata distrusa an de an este echivalenta cu aceea a Angliei, Scotiei si Tarii Galilor la un loc. Insa raul cel mare e pe cale sa se produca.
     
      Daca vor fi defrisate si ele, padurile existente in acest moment ar putea elibera in atmosfera 1000 de miliarde de tone de CO2, sau dublul cantitatii existente la acest moment in atmosfera.
     
      "Daca pierdem padurile, pierdem iremediabil batalia cu incalzirea globala", spune un oficial din cadrul Global Carbon Group.
     
      Padurile nu au fost incluse initial in precederile Protocolului de la Kyoto si nici in calculele facute pe piata de tranzactionare a emisiilor poluante, si asta in ciuda importantei covarsitoare pe care o au.
     
      Cererea internationala a facut ca agricultura intensiva, comertul cu lemn si dezvoltarea fermelor sunt principale cauze ale defrisarilor.
     
      Expertii in problema padurilor si o serie de politicieni s-au intalnit in aceasta saptamana la Bonn, in Germania, pentru a gasi o modalitate de a include aceasta problema pe agenda Organizatiei Natiunilor Unite, ai carei reprezentanti se vor intalni in acest an la Bali, in Indonezia.
     
      Spre exemplu, Papua Noua Guinee, una din cele mai sarace tari din lume, spune ca daca nu este sustinuta material nu va avea de ales si va trebui sa continue sa-si masacreze padurile.
     
      Jumatate din viata pe Tera, concentrata in padurile tropicale
     
      50% din viata de pe pamant e concentrata in padurile tropicale, care ocupa doar 7% din suprafata globului. Ele sunt principalele responsabile pentru ploi si actioneaza ca un termostat, fiind capabile sa regleze temperaturile.
     
      Totodata, padurile tropicale sunt casa a aproximativ 1.6 miliarde de persoane, cele mai sarace din lume, dependente aproape total de ceea ce le ofera natura.
     
      "Intr-o lume care incearca permanent sa-si asigure securitatea alimentara si energetica, doua domenii de unde se pot scoate bani buni, padurea va fi permanent prima lovita pentru ca o padure in picioare nu aduce nici un profit", spune Hylton Philipson, de la Rainforest Concern.

Sursa :   Hotnews
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online