evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Pescarul la apus  -  Halta părăsită  -  Melcul  -  Interviul  -  Cunoaştere  -  Intoxicaţia. Investirea de novice  -  Casa libertăţii  -  “Virusul”  -  Gustul libertăţii  -  Fie-mi apa uşoară !  -  Sunet pentru suflet  -  Începutul  -  Îngerul cenuşiu - Gabrielle  -  Acolo unde s-a oprit metroul  -  Solilocviu  -  La frontieră  -  Uchin (fragment)  -  Omu' nostru de "sus"  -  De acum şi până-n noapte  -  Outland  -  Lumină dublă  -  Chipul de pe Marte  -  Povestea unui suflet  -  Luminile oraşului XXI  -  !NFERNUL (fragment): Autistul  -  Piese de muzeu  -  Triunghiul roşu  -  Melodia care nu se aude  -  Asura Ni, Drahan - I - Bolte de Crini  -  Cyborg story  -  Meditaţie  -  Nu este prima dată  -  Lumina de jad  -  Paradox  -  Ghavany  -  Viola  -  O lumânare pentru mama !  -  Caseta pirografiată  -  Vânătoarea  -  Ultimul Paradis  -  Depozit.02  -  Mr. Loverman  -  ...ªi la sfârşit a mai rămas coşmarul  -  Renaşterea...  -  Imperiul Marţian contraatacă  -  Atalia  -  Nyprus  -  Scrisoare din Hipercubul 13  -  Aici şi acum  -  Corabiile lungi


Război rece la Polul Nord

News Team



Publicat Sâmbătă, 25 August 2007, ora 15:16

      Zona Oceanului Arctic a devenit in ultima perioada un adevarat camp de lupta intre cele cinci natiuni arctice - Rusia, Canada, Norvegia, Danemarca si SUA. Sub intinderea de gheata a Polului Nord se ascund comori la care toata lumea ravneste: rute navigabile, diamante, aur si vaste rezerve de gaze naturale si petrol.

     

      Topirea ghetii polare a lansat o adevarata cursa a revendicarilor teritoriale in aceasta parte a lumii, aducand in discutie legendarul Pasaj de Nord-Vest, o legatura intre Oceanul Atlantic si Oceanul Pacific cu o importanta comerciala colosala, dar si discutii intense despre resursele de gaze naturale si petrol din plaforma continentala, in cazul in care topirea ghetii va permite exploatarea lor.

     

      Astfel, in timp ce premierul canadian Stephen Harper si presedintele american George W. Bush incearca sa ajunga la un acord in privinta suveranitatii asupra Pasajului de Nord-Vest, din Oceanul Arctic, Rusia si Danemarca se intrec in expeditii la Polul Nord. Nici Norvegia nu lipseste din peisaj, ea cerandu-si drepturile indiferent de deciziile comunitatii internationale.

     

      Moscova isi revendica drepturile teritoriale in zona Polului Nord, dupa ce pe data de 2 august a anuntat ca a infipt un steag rusesc la o adancime de 4.000 de metri, pe lantul muntos submarin Lomonosov. Oficialii rusi au explicat ca aceasta regiune apartine Rusiei, deoarece ea este o prelungire a platoului continental siberian.

     

      Argumentul este suficient de puternic pentru a cere forurilor internationale anexarea suprafetei bogate in resurse energetice. Potrivit legislatiei internationale, un stat are dreptul sa anexeze o zona maritima daca dovedeste ca platoul subacvatic are o compozitie geologica similara cu solul continental.

     

      Astfel, Rusia ar putea castiga, in regiunea artica, o zona egala ca suprafata cu cea a Frantei, Germaniei si Italiei la un loc, adica o crestere a teritoriilor sale cu 1,2 milioane de kmp. De asemenea, Rusia s-ar alege si cu noua-zece miliarde de tone de potential combustibil.

     

      Din acest motiv, presedintele Vladimir Putin a anuntat ca e necesar pentru Rusia sa isi exprime "interesele economice, strategice, stiintifice si de aparare " in teritoriul Arctic, mai alesc ca aceleasi intentii au fost exprimate si de Statele Unite, Danemarca si Canada, tari cu iesire la acest ocean.

     

      Expeditia rusilor a starnit si reactia Danemarcei, care a organizat rapid o misiune de cercetare la Artica, asemanatoare celei realizate de specialistii rusi. Echipa de geologi danezi va cerceta tot lantul muntos submarin Lomonosov sa vada daca nu cumva este legat si de Groenlanda, parte a teritoriului danez.

     

      Potrivit BBC News, ministrul Stiintei si Tehnologiei din Danemarca, Helge Sander, cercetarile se vor incheia in momentul in care vor fi fost adunate date complete. Expeditiile vor continua pana in 2014, iar rezultatele vor fi folosite pentru crearea unei harti geologice a platformei continentale submarine.

     

     

      Ministrul danez a precizat ca misiunea a fost planificata cu mult inainte ca Rusia sa revendice peste un milion de kilometri patrati din zona arctica. Ea a mai spus ca revendicarile de pana acum ale Rusiei si Canadei nu afecteaza cu nimic dreptul Danemarcei la propriile pretentii.

     

      SUA si Canada si-au anuntat si ele participarea in cursa pentru Polul Nord, initiata de Rusia, desi nu au reusit sa ajunga la o intelegere pentru a face tabara comuna.

     

      In urma unui summit nord-american organizat la Montebello (Canada), presedintele american, George W. Bush si premierul canadian, Stephen Harper, au polemizat pe tema suveranitatii asupra Canalului de Nord-Vest, din Oceanul Arctic.

     

      In timp ce Canada revendica Pasajul, precizand ca acesta face parte din apele teritoriale proprii, Statele Unite nu au ratat nici o ocazie sa afirme ca acesta apartine apelor internationale.

     

      Aceeasi problema a existat intre cele doua parti si in 1985, cand un spargator de gheata american a traversat culoarul ce face legatura intre oceanele Atlantic si Pacific, fara a solicita in prealabil permisiunea autoritatilor canadiene.

     

      Desi SUA si Canada au cazut la pace, trei ani mai tarziu, prin semnarea unui acord de cooperare in zona Arcticului, problemele par sa nu se fi rezolvat in totalitate.

     

      Actualul conflict aminteste de o alta disputa care a persistat timp de mai multe decenii in zona artica. Doua tari din aceasta regiune - Canada si Danemarca - s-au ghiontit mai bine de 30 de ani pentru a pune mana pe o mica insula izolata din aceasta zona.

     

      Situatia s-a tensionat in ultimii ani, in conditiile in care topirea calotei polare deschide cai noi de navigatie spre pamantul candva inaccesibil.

     

      Cele doua state isi disputa insula Hans, o bucata de stanca nelocuita cu o suprafata de aproape 1,5 kilometri patrati, situat in centrul canalului Kennedy din stramtoarea Nares, care separa cel mai nordic punct al Canadei de nordul Groenlandei, teritoriu danez.

     

      Primul pas in revendicarea peticului de pamant a fost facut in 1984, cand Tom Hoeyem, ministrul danez responsabil pentru Groenlanda, a zburat cu un elicopter pana pe insula Hans unde a arborat drapelul national. De asemenea, el a lasat acolo si o sticla de coniac si o pancarda pe care a scris "Bine ati venit in Danemarca".

     

      Insula a continuat sa fie vizitata de-a lungul anilor de mai multi demnitari danezi si nimeni nu se astepta ca, in anul 2005, o unitate a armatei canadiene sa faca o viztita pe mult ravnita insula. Intr-un gest similar ca cel al Danemarcei, canadienii si-au inaltat steagul cu frunza de artar si au lasat la temelia lui o sticla de whisky.

     

      Astfel, o disputa teritoriala aparent fara miza si purtata pe un ton cat se poate de calm a capatat brusc accente serioase, mai ales ca in schema au intrat si tari precum Rusia, Norvegia si SUA.

Sursa :   Cotidianul
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online