evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Poveste de culcare  -  Sender: High_Orbit_God  -  Meduza (V)  -  Pânza de paianjen  -  Interviul  -  Mamal - Oraşul  -  Somnul  -  Ziua în care pământul s-a oprit  -  Turnul de calcar  -  Cristerra  -  Puterea pereche  -  Corabia nebunilor  -  Lunga vară  -  Colecţionarul de îngeri  -  Cel care nu mai e  -  Aseară...  -  Omul-care-stătea-cu-nasul-în-flori  -  În căutarea zborului  -  Visul  -  Sexibon  -  Fălci însângerate  -  Pânza de păianjen  -  Proză absurdă  -  Lacrimi de stea  -  Coana mare se mărită  -  Cadou pentru regele Isrunului  -  Fata mării, Poliana  -  Limoniu  -  Outland  -  Regele animalelor  -  Veşnic orizont  -  Puroi I  -  Crist sideral  -  Muzica  -  Liber arbitru  -  Luminile oraşului V  -  Vise în adâncuri de stâncă  -  Cosas de la vita  -  În beci  -  Luminile oraşului XXXIII  -  Valea însângerată  -  Praf minune (II)  -  Citadela Asociaţiei  -  Drumul spre  -  Meduza (II)  -  Tata, ceasul şi căpşunile  -  Tolaie  -  Schimbare de management  -  Îngerul cenuşiu - Angela  -  Dincolo de evoluţie


Plata facturilor online ar salva milioane de copaci

News Team



Publicat Duminică, 30 Septembrie 2007, ora 08:59

      Anual, numai americanii irosesc echivalentul în hârtie a 16 milioane de copaci pentru facturi, chitante si extrase de cont desi cel putin jumatate dintre operatiunile financiare oricum le-au efectuat online
     
      Nenumarate tone de hârtie care sfârsesc aruncate (bine ar fi daca ar ajunge macar la maculatura!) ar putea fi economisite, daca clientii bancilor ar renunta la facturi, chitante, extrase de cont sau înstiintari de plata pe suport material.
     
      Aceste hârtogarii devin inutile, pentru ca bancile si asa stocheaza toate acele date în format electronic si pentru ca, din moment ce primesc declaratii de impunere online, administratiile fiscale ar trebui sa primeasca si informatii pe suport electronic despre contribuabili.
     
      Un studiu al companiei Javelin Strategy and Research (JSR) din SUA a relevat ca, anual, americanii irosesc echivalentul în hârtie a 16 milioane de copaci pentru facturi, chitante si extrase de cont. În mod paradoxal, aceasta risipa se petrece, desi cel putin jumatate din familiile din America încheie în mod curent operatiuni financiare online.
     
      Poate ca economia americana are cea mai mare rata de înlocuire a banilor gheata cu moneda scripturala (virtuala), dar aceasta nu a redus costurile pentru mediu. E adevarat ca mai putini bani de hârtie înseamna si mai putine costuri cu tiparirea, transportul si pazirea lor, dar aceasta economisire este anulata de tiparirea altor hârtii care nu au valoare ca banii în sine, dar care se refera la bani.
     
      Practic, ceea ce trimite o banca în plic la sfârsitul fiecarei luni, un anumit "jurnal al operatiunilor", constituie de cele mai multe ori un material complet inutil pentru clientul obisnuit iar firmele ar putea sa solicite expres trimiterea acestor documente doar daca si când au nevoie de ele.
     
      Studiul JSR a identificat o singura situatie în care oamenilor le prind bine hârtiile, atunci când le amintesc data la care trebuie sa plateasca ceva, dar si aceste înstiintari ar putea fi trimise mult mai eficient ba înca de mai multe ori, prin e-mail si SMS.
     
      Deocamdata, nici scutirile de unele taxe de întretinere a conturilor, nici dobânzile mai atractive oferite de bancile online, nici campaniile pentru reducerea risipei de hârtie nu au reusit sa schimbe obiceiul americanilor de a-si aduna hârtiile legate de situatia financiara.
     
      Principalul motiv ar fi neîncrederea fata de siguranta operatiunilor online, internetul fiind considerat mediul propice pentru furtul de identitate. Nimic mai fals însa, atesta cercetarea JSR! Numai 16 la suta dintre americani s-au plâns ca date privind identitatea lor au fost furate online. În schimb, în majoritatea cazurilor (40 la suta) datele au fost procurate tocmai de pe aceste documente de hârtie, aflate într-un portofel pierdut sau sustras.
     
      În alte 15 la suta din cazuri, informatii care permiteau accesul la conturile cuiva au fost furate de oameni apropiati, care câstigasera sub o forma sau alta încrederea pagubitului. În fine, circa noua la suta din furturile de identitate au avut drept explicatie sigura sterpelirea din casuta postala a cuiva a documentelor trimise lunar de catre o institutie bancara.

Sursa :   Gandul
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online