evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Sclipiri de Soare  -  Iza  -  De profundis  -  Câmpul de luptă  -  Corabiile lungi  -  Psihopatul  -  Eu şi Cu Mine  -  Meduza (X)  -  Toate filmele româneşti au un final trist  -  Povestea (?) Pensionarului Incredul  -  Luminile oraşului XXIII  -  Aici şi acum  -  Aniversarea  -  Satiră robotică  -  Istoria spirilor de la începuturi până la trecerea munţilor  -  Uchin (fragment)  -  K  -  Stăpânul - Volumul I : Răpirea zeilor  -  Călătorie în spaţiu-timp  -  Gri şi roşu auriu  -  Parte din mintea ta  -  Coana mare se mărită  -  Zei şi oameni  -  Ankirah  -  Spiritul este liber şi insurgent  -  Hora Ielelor, Pensiune III  -  La frontieră  -  Moştenire de familie  -  !NFERNUL (fragment): Autistul  -  Gol  -  Vară cu ciocănitori  -  Iluzia viselor  -  Meditaţie  -  Follow-Me  -  Tolaie  -  Joia neagră  -  Je t'aime mélancolie  -  Luminile oraşului XV  -  Timpul  -  Muza  -  Nevastă rea  -  Jocul Zeilor (IX)  -  Interviul  -  Camera de la capătul holului  -  Fereastra din spate  -  Ancheta  -  Luminile oraşului XXXI  -  Gânduri  -  Jocul  -  Jocul Zeilor (I)


Oamenii riscă să devină animale de casă

News Team



Publicat Duminică, 28 Octombrie 2007, ora 08:48

      Scapate din romanele SF, teleportarea si tratamentul genetic au devenit teme ale stiintelor actuale. Nu la fel de bine suna perspectiva supunerii omului in fata inteligentei artificiale.

     

      Cum va arata stiinta de miine? In ce fel vom gestiona manipularea genetica, tehnologiile atomice sau noile forme de viata artificiala? Fizicianul Michio Kaku, de la City College (New York), lanseaza luna viitoare, la BBC, un documentar in care raspunde la aceste intrebari cu ajutorul unor cercetatori de virf din biologie, informatica, fizica si din viitorologie. Premisa fizicianului este ca am dezlegat secretele materiei si ale vietii si ca "traim in mijlocul unei tranzitii istorice de la stiinta bazata pe descoperiri la cea a stapinirii, care ne permite sa manipulam si sa modelam natura aproape cum vrem noi". Ziarul britanic "The Telegraph" ofera, in avanpremiera, citeva dintre opiniile cercetatorilor consultati in documentarul "Visions of the Future".

     

      Printre tehnologiile care ne vor schimba radical viata, Kaku enumera teleportarea, invizibilitatea, automobilele ce vor circula singure, organele umane create in laborator, televiziunea 3D, robotii cu sarcini domestice si interventiile genetice antiimbatrinire. "Vom avea puterea de a anima lucrurile fara viata, de a crea viata insasi. Puterea zeilor va fi in mina noastra. Dar vom avea oare si intelepciunea lui Solomon?", se intreaba profesorul Kaku, punind in cauza responsabilitatile enorme ce revin oamenilor de stiinta.

     

      Nanotehnologiile sint printre cele mai riscante procedee, opineaza eticianul Nick Bostrom de la Universitatea din Oxford. "O data cu progresul nanostiintelor, vor putea fi construite noi tipuri de arme in fata carora nu e prea clar cum ne vom mai putea apara", exemplifica Bostrom, citat de "The Telegraph". Teleportarea este o alta tehnologie transferata din SF direct in laboratoarele de fizica atomica. "Teleportarea cuantica a reusit acum zece ani. E vorba despre transferul unor informatii de la un sistem cuantic la altul", precizeaza profesorul Anton Zeilinger de la Universitatea din Viena. Cit priveste teleportarea umana, fizicianul austriac afirma ca nu e limpede ce anume din noi ar putea fi transferat instantaneu dintr-un loc intr-altul. "Daca e vorba sa fiu teleportat si stiu ca ceea ce se transmite e informatia, si nu materia din care sint compus, apare intrebarea: cine va ajunge de fapt la destinatie?".

     

      Revolutia in domeniul inteligentei artificiale nu doar ca a transformat cursul stiintei, dar promite si schimbari majore in stilul nostru de viata. Robotii "biologici" ne vor insoti la cumparaturi, vor face curat si vor ajuta tot mai mult medicii la consultatii si la operatii. "In 50 de ani vom vedea roboti cu mai multe componente biologice si oameni cu mai multe componente electronice", spune Rodney Brooks, cercetator in robotica la Massachusetts Institute of Technology, citat de "The Telegraph". Pe de alta parte, Paul Saffo, specialist in previziuni tehnologice la Stanford University, nu vede cu ochi buni aparitia noilor roboti. "E foarte probabil ca masinile sa devina mai destepte decit noi, iar aici sint posibile doua scenarii. Conform celui optimist, noile masinarii supraumane vor fi de treaba si ne vor trata ca pe niste animalute de casa. Scenariul pesimist spune ca ne vor lua drept hrana."

     

      Ingineriile genetice reprezinta, probabil, cea mai mare provocare la adresa stiintei prezente. Pe linga temerile legate de hrana modificata genetic sau de perspectiva experimentelor cu embrioni umani, biologia moleculara promite vindecari miraculoase. "In 10-15 ani vom avea mijloacele pentru a ne reprograma genetic, asa incit sa evitam cancerul, bolile de inima si orice alte boli mortale", anunta viitorologul Ray Kurzweil. Privind insa spre anuntata societate eugenica, ce ne va dota cu trupuri perfecte, apare problema diferentelor si a individualitatii. "Avem nevoie de o dezbatere publica in care sa vedem exact de ce vrem sa avem copii perfecti si daca aceasta ii va face cu adevarat mai fericiti. Sigur, nimeni nu vrea sa aiba copii obezi ori depresivi. Sper insa ca oamenii vor dori ca progeniturile lor sa fie diferite si interesate de ceilalti, si nu perfecte si identice", spune medicul britanic Susan Greenfield.

     

      In ciuda spaimelor provocate de revolutiile stiintei, cercetatorii nu se grabesc sa lanseze scenarii apocaliptice. In privinta viitoarei suprematii a masinii, Eliezer Yudkowsky, cercetator in inteligenta artificiala, ne asigura ca "o minte creata nu va dori niciodata sa se autoperfectioneze si nici nu va vrea sa distruga viata inteligenta". Totusi, e bine sa tratam inteligenta artificiala cu aceeasi grija pe care o avem cind manipulam o arma incarcata, atrage atentia specialistul american.

     

      Prin implantarea unor interfete in creier sau chiar pe tractul optic vom avea acces instantaneu la realitati virtuale care, la un moment dat, vor fi greu de distins de realitate, spun cercetatorii. Ei se tem ca, odata conectati la lumi alternative de tipul Second Life, ne vom pierde simtul identitatii. "Ce se va intimpla in clipa in care vom incepe sa preferam retelele sociale virtuale in locul relatiilor sociale reale? Oare familia nu va avea de suferit daca vom petrece mai multa vreme cu familia noastra virtuala, si nu cu cea din lumea reala?", se intreaba informaticianul si artistul vizual Jaron Lanier, citat de ziarul "The Telegraph".

Sursa :   Cotidianul
Comentarii (1)  
Dul
Duminică, 11 Noiembrie 2007, ora 12:57

toata lumea sa scrie nota care o da
eu 6

Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online