evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Damnarea numelui  -  Sub nori  -  O noapte într-un ceas  -  Luminile oraşului XXVI  -  Ciorna  -  Colecţionarul de îngeri  -  Aseară...  -  Experienţă pecuniară  -  De o sută de ori Adrian  -  Călătorie la Muzeul Quale  -  Eu şi Cu Mine  -  Lumânărica se pregăteşte să trăiască  -  Puterea pereche  -  Alertă !  -  Joia neagră  -  Tentaţia continuă  -  Zodia de apă - Niagara poetry  -  Puroi III  -  Melcul  -  Acolo sus, vulbul  -  Luminile oraşului IX  -  Lumina neagră  -  Genocidul  -  Vrăjitorul  -  Viola  -  Atalia  -  Sindrom de plecare sau Povestiri dintr-o cârciumă de la marginea galaxiei  -  Meditaţie  -  Poveste cu un cui  -  Jurământul  -  Corespondenţă literară  -  Floarea de loldilal  -  Ghavany  -  Liniştea  -  Odă pentru Măria Sa, Îngerul nostru  -  Lunea Maniacilor  -  Puroi I  -  Pacientul  -  Vikingul  -  Gândacul  -  Iubirea de pe Venus  -  Ignis  -  Copilul gheţii  -  Talent  -  Factorul "Haos"  -  Îngerul cenuşiu - Zora  -  Blasfemii : Globul de Crăciun  -  Luminile oraşului 2 (II)  -  Jocul Zeilor (III)  -  Gondolierul


Ghidul autostopistului galactic, minor, RIP, cu sindicat

News Team



Publicat Duminică, 27 Ianuarie 2008, ora 15:06

      Utopiile marxiste ne urmaresc inca din copilarie, e clar ca nu vom scapa de ele nici in viitorul galacic si, ce e mai rau, ne vor urmari si in viata de apoi. Cautati un roman S.F. cu extraterestri, crucisatoare stelare si lasere bine incinse? Veti descoperi conflictul dintre un Occident marxist si un Orient fundamentalist. Deschideti o carte de aventuri pentru copii? Veti gasi o bucata orwelliana de "1984". Aveti nevoie de o Carte londoneza a mortilor? Veti descoperi ca pana si mortii au un sindicat!

     

      Iain M. Banks, Spectrul lui Phlebas, Editura Nemira, 2007

     

      Din orice opera spatiala (Space Opera) care se respecta nu pot lipsi extraterestrii cu blana si coarne, conflictele si campurile de batalie galactice, calatoriile supraluminice, evadarile pe muchie de cutit, printesele stelare si, evident, eroul de a carui bravura va depinde soarta Universului. Din acest punct de vedere, "Spectrul lui Phlebas" – primul roman din seria "Cultura" a lui Iain M. Banks – e si nu e o opera spatiala. Extraterestrii, bataliile si evadarile sunt acolo, insa lipsesc printesele; cat despre Bora Horza Gobuchul, eroul romanului, cu greu s-ar putea spune daca, la final, joaca sau nu un rol in Marele Conflict Galactic.

     

      Mai este un motiv pentru care, in ciuda decorurilor si a situatiilor familiare, romanul lui Banks nu e o alta varianta de "Razboiul stelelor". Veti intui dintr-o privire, intr-o opera spatiala pulp, care-s bunii si care-s raii, cine trebuie sa moara si cine va ramane in viata, la final, pentru happy end. Ce-i mana in lupta pe buni impotriva railor e irelevant, si la fel de irelevante sunt si intrebarile metafizice de care s-ar putea impiedica, in cursul evenimentelor, unele personaje. in "Spectrul lui Phlebas" lucrurile nu stau asa.

     

      Adrenalina pompeaza pe sub costumele spatiale, actiunea inghite anii-lumina cu motoarele la maxim, insa, cel putin la fel de repede, se propaga prin reteaua energetica a romanului si "de ce?"-urile, "de la ce?"-urile, "pentru ce?"-urile.

     

      Razboiul galactic izbucneste, in cazul de fata, la suprafata de contact dintre doua seturi de principii: relativism vs fundamentalism, indiferenta vs fanatism, viata pentru placere vs viata pentru un scop, huzureala versus roboteala. "Cultura" este un soi de utopie marxista, in care miliarde de umanoizi ghiftuiti isi lasa existentele hedoniste in grija unor masini.

     

      Idir-ul este o masina de razboi fundamentalista, in care milioane de giganti nemuritori marsaluiesc, auster, pentru a impune Universului ordinea dumnezeului lor. Suna cunoscut? Va invinge, pana la urma, Occcidentul materialist si stangist Orientul cel habotnic si (prin comparatie) barbar? si cine e, in toata povestea, Phlebas asta din titlul romanului?

     

      Iain M. Banks este scotian, anti-Blair si anti-razboi. Traieste din scris si are la activ vreo 20 de carti, unele S.F., altele, sa le spunem, mainstream. sase romane sunt plasate in universul "Culturii"; un nou titlu este anuntat pentru februarie 2008.

     

      Trenton Lee Stewart, Misterioasa societate Benedict, Editura Corint Junior, 2007

     

      In cartile de alta data, cu povesti detectivistice pentru copii, un pustan sau un grup de pustani, de preferinta adunati de pe strada, prindeau un hot si recuperau, cu ingeniozitate, o suma de bani. Morala, la sfarsti, era: nu trimiteti banii cash, mai bine apelati la o banca.

     

      Intre timp, copiii au primit Internetul, Nintendo si Harry Potter si povestile moralizator-naive nu mai tin. Pustii de 12 ani nu numai ca sunt mai destepti, dar au o viziune asupra lumii care ar depasi, probabil, intelegerea multor adulti. Asa se explica de ce Reynie, Sticky, Kate si Constance – personajele lui Trenton Lee Stewart – sunt confruntate cu puzzle-uri de-ti sta mintea-n loc si de ce lumea in care se trezesc cei patru copii e decupata din "1984" al lui George Orwell.

     

      Eroii lui Stewart sunt niste orfani ingeniosi – cam aici se termina legatura cu povestile traditionale. Ei se confrunta singuri (sau aproape singuri) cu un geniu al raului care vrea sa spele creierele tuturor oamenilor, sa le infranga vointa, sa se numeasca suveran peste un imperiu al fricii, al abuzurilor si al dublei gandiri. Copiii au calitati speciale, dar nu sunt eroi imbatabili: ar fi prea simplu. Au indoieli si slabiciuni, dau deseori inapoi, tremura la fiecare pas. Iar romanul nu are o morala, ar fi plictisitor. Sunt niste valori strecurate printre randuri, prietenia si dragostea de adevar, insa predica e doar pentru cine are chef s-o asculte.

     

      Cei patru copii alcatuiesc, impreuna, mai mult decat o echipa – sunt un fel de organism, in care fiecare individ joaca un rol: Mintea, Memoria, Muschii si Constiinta. Ideea nu e noua, o gasiti si la Theodore Sturgeon, un autor S.F. de prima mana. Tot copii, tot orfani, tot supradotati – cu ceva mai mult cinism, sange pe pereti si psihologie. Romanul lui Sturgeon se numeste "Mai mult decat oameni" si a aparut la Editura Leda, in 2006. Nu e pentru pusti de 12 ani, desi niciodata nu se stie.

     

      Will Self, Cum traiesc mortii, Editura Humanitas Fiction, 2007

     

      Will Self e, nu doar in "Cum traiesc mortii", un campion al cinismului si al psihologiei. Self n-a fost genul de copil destept si cuminte care si-ar fi pus viata in pericol ca sa salveze lumea. Dimpotriva, judecand dupa biografia sa oficiala, ar fi facut tot ce-i statea in putere s-o distruga, si pe el insusi impreuna cu ea. Se ardea cu tigari si se taia cu cutitul, dar asta a durat doar pana cand a descoperit drogurile.

     

      Poate ca biografia e doar un instrument de marketing, sau o cravata bine asortata la croiala romanelor, insa viata de dupa moarte pe care si-o imagineaza Self nu va va dezamagi. E cel putin la fel de rea ca si viata anterioara, de pe pamant, si e bantuita de toate greselile, obsesiile si mizeriile ei. Fantomele se invart printre picioarele celor vii, zdrobite de amintirile vechilor vieti si impovarate de sarcinile vietii celei noi – la fel de plicticoase ca si cele de dinainte. Romanul e o zvarcolire continua, un razboi cu intreaga lume si cultura pop, torent de invective si puroaie in spatele carora s-ar putea ascunde cateva adevaruri oneste.

     

      Unde intra utopia marxista? Razboiul rece, revolutia sexuala, flower power – tineretea nebuna a defunctei eroine londoneze, sub spectrele lui Marx. in plus, chiar si mortii au sindicatul lor. Pentru o varianta mai romantica si mai soft a vietii de apoi, incercati "Un loc placut si numai al lor" – un roman fantastic al lui Peter Beagle, aparut la Editura Polirom, in 2004. O carte scrisa pe cand Beagle avea doar 19 ani si trecea, probabil, drept un adolescent american pacifist si linistit.

Sursa :   Hotnews.ro
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online