evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Ultima eclipsă (II)  -  În vizită la psihiatru  -  Experimentul  -  Vikingul  -  Pescăruşul  -  Omul cu păsări  -  Povestea unui ceas  -  Improvizaţie (teatru burlesc)  -  Puroi II  -  Hora Ielelor, Pensiune II  -  O şansă pentru câţiva  -  Muzica  -  De acum şi până-n noapte  -  Avatarul  -  Omu' nostru de "sus"  -  Contrapaganda  -  Luminile oraşului VII  -  Joia neagră  -  Uchin (fragment)  -  De profundis  -  Orb  -  Lumea de sus  -  Luminile oraşului XXV  -  Bătrânul, literele şi noaptea  -  Cyborg story  -  Luminile oraşului XII  -  Dispariţia  -  Visul  -  Depozit.01  -  Experienţă pecuniară  -  Planeta Fantomă  -  Frumuseţea numărului unsprezece  -  Mr. Loverman  -  Războiul - fără - cap - şi - fără - coadă  -  Pulbere de stele  -  Luminile oraşului XX  -  Zona 25  -  Bodaproste  -  Gena morţii este instituirea metafizicii moderne  -  Poveste de mahala II : Oiţa rătăcită  -  Luminile oraşului XIV  -  Zombi  -  Disertaţie despre diferitele moduri de apreciere a inteligenţei  -  Cap de listă  -  Rochia străvezie  -  A şaptea faţă a tăcerii  -  Ultima frontieră  -  Întâlnirea  -  Mămica şi El Diablo  -  Primăvara nucleară


NASA riscă o colonizare involuntară cu viaţă terestră pe Marte

News Team



Publicat Duminică, 8 Iunie 2008, ora 10:10

      Înainte de lansarea de anul trecut, sonda Phoenix era căptuşită cu numeroase specii de bacterii. Unele dintre ele pot fi îndeajuns de rezistente pentru a supravieţui pe Planeta Roşie.
     
      Cu câteva luni înainte de propulsarea sondei, în camera de asamblare furnicau peste 100 de soiuri de microbi, informează publicaţia Newscientist. Cercetătorii au reuşit să-i împuţineze şi spun că părţile navetei care vor intra în contact cu apa îngheţată marţiană (singura capabilă să propulseze viaţa) au fost atent sterilizate, diminuându-se şansele ca Planeta Roşie să fie colonizată cu viaţă terestră.
     
      NASA şi-a dat seama demult că navetele ei ar putea coloniza alte planete cu vietăţi de pe Pământ. Pentru a reduce şansele transportării de microbi în spaţiu, sonde precum Phoenix, care a asolizat pe câmpiile nordice ale Planetei Marte pe 25 mai în căutare de apă, sunt asamblate în încăperi curate, ventilate cu aer filtrat.
     
      Totodată, angajaţii NASA curăţă vehiculul spaţial cu pămătuful pentru a măsura nivelul bacteriilor ce pot sta “adormite” zeci de ani, rezistând la temperaturi extreme. În schimb, agenţia spaţială nu caută de obicei după bacterii mai puţin viguroase sau microbi ce nu pot fi cultivaţi din moment ce se crede că razele ultraviolete de pe Marte ucid rapid asemenea organisme.
     
      Pentru a umple acest gol, o echipă de la Jet Propulsion Laboratory (JPL), NASA, a realizat un recensământ al tuturor microbilor ce trăiesc în camera de asamblare a sondei Phoenix, pe măsură ce misiunea progresa. Cu circa patru luni înainte de lansare, în aprilie 2007, aproape 100.000 de celule microbiale, printre care 132 de tipuri diferite de bacterii, acopereau fiecare metru pătrat al camerei. În iunie, echipa de la JPL a depistat doar 35.000 de celule pe metru pătrat, de la 45 de specii diferite de bacterii, o diminuare datorată sporirii eforturilor de curăţare. Iar în august se ajunsese la 26.000 de celule pe metru pătrat şi 100 de soiuri bacteriale. Printre acestea se numărau gândaci capabili să tolereze căldura, frigul şi sarea, iar unul dintre ei, numit Bacillus Pumilus, poate rezista la doze de raze ultraviolete ce omoară aproape orice alte forme de viaţă.
     
      Echipa NASA a testat şi ce s-ar întâmpla cu microbii care ar fi putut ajunge pe Marte la bordul lui Phoenix, ceea ce nu este deloc exclus. Pentru a simula condiţiile de viaţă de pe Planeta Roşie, cercetătorii au aşezat bacterii în camere speciale de creştere ce simulau presiunea aerului, temperatura şi nivelul de radiaţie cu ultraviolete de pe Marte. În decurs de cinci minute, trei specii de bacterii au pierit, printre care şi una rezistentă la radiaţie. Dar când angajaţii de la JPL au adăugat mostre de sol din deşertul Atacama, asemănătoare pământului marţian, şi un vulcan hawaiian care ferea microbii din calea radiaţiei, unele bacterii au reuşit să supravieţuiască. “Toate aceste informaţii arată că, într-adevăr, vom avea parte de omoruri, dar nu vom avea niciodată o sterilitate de 100%”, spune microbiologul Rocco Mancinelli, membru al echipei. Totuşi, adaugă el, lipsa aparentă de apă lichidă şi de substanţe nutritive de pe Marte le-ar împiedica serios multiplicarea celor care au rezistat călătoriei.
     
      Dacă una dintre misiunile viitoare va găsi o fărâmă de viaţă pe Marte, din moment ce Phoenix nu poate detecta decât elementele organice ce susţin viaţa, este foarte important să se ştie ce microbi au fost transportaţi de pe Pământ. În acest sens, NASA va folosi metode mai avansate de măsurare a nivelului de microbi de pe suprafaţa navetei spaţiale.

Sursa :   Cotidianul.ro
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online