evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Istoria spirilor de la începuturi până la trecerea munţilor  -  Gender X  -  Strada castelului : Câte lumi  -  Theron Girradus  -  Ultima ispitire a sfântului Anton  -  Uezen  -  Somnul uitării  -  Panica  -  Nick  -  Meduza (VI)  -  Vatmanul - Mass Media  -  Om vs. cyborg  -  Novo Homo Sapiens  -  Pastel  -  Copilul gheţii  -  Feţele dragostei  -  Recurent  -  Poză de buletin  -  Penato e căutat de prieteni  -  Zombi  -  Cerc la persoana întâi  -  Resacul Timpului  -  Cinci personaje în căutarea unor măşti vesele  -  Taina leului  -  Vatmanul - Purificarea  -  Geneza  -  Brăduţul  -  Scrisoare din Hipercubul 13  -  Călătorie la Muzeul Quale  -  Descoperirea  -  Luminile oraşului XV  -  Curândul  -  Călătorie în spaţiu-timp  -  Cojocul (Cujuh)  -  Proză absurdă  -  Misiunea  -  Dincolo de evoluţie  -  Arma secretă  -  !NFERNUL (fragment): Autistul  -  Odă pentru Măria Sa, Îngerul nostru  -  Diamantul  -  Transcendere  -  Visătorul  -  Jocul Zeilor (IX)  -  Gri şi roşu auriu  -  Evadare din Paradis  -  Luminile oraşului VII  -  Petrecerea  -  Planeta ascunsă  -  Înainte ca toate imaginile să dispară...


Oraşul egiptean invidiat de greci şi de romani

News Team



Publicat Duminică, 13 Iulie 2008, ora 12:22

      Teba este asociată de cele mai multe ori cu cetatea grecească la cârma căreia a stat regele Laius, tatăl lui Oedip. Puţini ştiu că Teba grecească a avut un corespondent onomastic în Egipt, anume capitala dinastiilor din timpul Noului Regat (1570-1070 î.Hr.), pe teritoriul căreia se ridică în prezent oraşul Luxor. După cum arată volumul 6 al Colecţiei CIVILIZAŢII, distribuit luni, 14 iulie, împreună cu ziarul Cotidianul, capitala căreia egiptenii îi spuneau Waset era admirată atât de greci, cât şi de romani.
     
      Cei mai bogaţi dintre ei traversau deseori Marea Mediterană pentru a vizita cele mai de seamă atracţii ale Tebei egiptene: templele spectaculoase, statuile colosale de la Memnon şi necropolele din Valea Regilor.
     
      Călătorii greci şi romani au lăsat în urmă peste 2.000 de graffiti, pe care le-au scrijelit în principal pe zidurile cavourilor faraonilor din Valea Regilor. În plus, monumentele Luxorului de azi adăpostesc inscripţii redactate în limbi precum feniciana, cipriota, liciana şi copta, dovadă incontestabilă că Egiptul îşi cucerise faima pe glob înainte de era creştină.
     
      Teba a căzut însă în uitare după ce Egiptul a fost cucerit de către arabi. A fost redescoperită abia în 1726, de către călugărul iezuit Claude Picard, iar monumentele scoase din nou la lumină le-au făcut cu ochiul atât arheologilor şi artiştilor, cât şi contrabandiştilor cu obiecte antice. Valea Regilor a fost astfel devalizată cu repeziciune, însă jefuitorii de morminte n-au reuşit să pună mâna chiar pe toate bogăţiile tebane. Cel mai important monument funerar care a scăpat de lăcomia hoţilor a fost cel al lui Tutankamon, faraonul copil, pe care arheologul Howard Carter l-a descoperit în 1922.
     
      Monumentele arhitectonice dezgropate au transformat Luxorul în cel mai mare muzeu în aer liber din lume, situat într-o zonă locuită de peste 250.000 de ani. Oraşul-muzeu este structurat pe două axe, aşa cum fusese concepută şi vechea Tebă: cea de la est la vest, corespunzătoare traiectoriei Soarelui, simbol al naturii divine a lucrurilor, şi cea de la nord la sud, paralelă cu Nilul, care făcea referire la puterea faraonilor.
     
      La câţiva kilometri nord de oraşul modern se află templul zeului soare Amon-Ra de la Karnak, una dintre cele mai importante divinităţi ale Egiptului antic, după cum notează autorii Colecţiei CIVILIZAŢII. Nu mai puţin de 16 secole au fost necesare pentru ridicarea monumentului închinat lui Amon-Ra. În centrul oraşului se găseşte templul Luxor, numit şi „haremul de sud al lui Amon“, care fusese odinioară legat de Karnak printr-un drum pavat, mărginit de sfincşi.
     
      Alte monumente definitorii care pot fi întâlnite în Luxor sunt cele două statui gigantice de la Memnon, înalte de 23 de metri şi în greutate de aproximativ 1.000 de tone, şi Valea Regilor şi cea a Reginelor, doldora de morminte regale.
     
      Templul de la Karnak
     
      Monumentul închinat zeului soare Amon-Ra a fost construit în jurul anului 1900 î.Hr. de către Sesotris I, un faraon al dinastiei XII. El nu a încetat să se extindă şi să se schimbe până în secolul al IV-lea d.Hr. Fiecare faraon dorea să-şi lase amprenta deoarece templul lui Amon-Ra reflecta concepţia antică a egiptenilor asupra lumii. Marea sală din templul de la Karnak cuprinde 134 de coloane din gresie, distribuite în 16 rânduri, şi ocupă o suprafaţă de 5.000 de metri pătraţi. Coloanele navei centrale se ridică la o înălţime de 24 de metri.

Sursa :   Cotidianul
Comentarii (2)  
viji
Duminică, 3 August 2008, ora 09:06

Teba se pare ca are o origine preistorica, in sensul ca existau asezari "omenesti" (cro-magnon ). dar ca "oras" apare mult mai tarziu; oricum, cred ca e totusi plauzibil faptul ca zona respectiva sa fi fost locuita de neandertali sau cromangnon inca de acum 250 000 de ani dar nu sub forma de oras sau ceva similar.

Diana Alzner
Vineri, 1 August 2008, ora 22:50

Acest articol m-a bulversat! Luxorul este situat într-o" zona locuita de 250.000 de ani"?! Acesta cifra arunca în aer tot ce stiam despre aparitia civilizatiei umane. Sau s-a strecurat pe undeva o greseala... Verificati-va sursele sau citati argumente arheologice care sa certifice aparitia omului la acea data.

Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online