evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Între „Ei” şi noi, Pământul! (IV)  -  De acum şi până-n noapte  -  Fără doar şi poate  -  Aseară...  -  Hora Ielelor, Pensiune III  -  Praf minune (II)  -  Vatmanul - Anton şi Marcel  -  Lecţie de Umanitate !?  -  Invizibilul  -  Poveste de mahala I : Meciul  -  Disertaţie despre diferitele moduri de apreciere a inteligenţei  -  Ea, eu şi ei  -  Gondolierul  -  Meduza (IX)  -  Jocul Zeilor (VIII)  -  Eu şi Cu Mine  -  Cine sunteţi?  -  Vânătoarea  -  System Error  -  Curcubeul  -  Depozit.02  -  Interviul  -  Cum s-a născut Dumnezeu  -  Melcul  -  Amintirile unei lumi departe, departe de tot  -  Contrapaganda  -  Sfârşitul lunii  -  Emoţia reîntoarcerii  -  Ignis  -  Luminile oraşului 2 (I)  -  Starea de trecere  -  Meduza (XII)  -  Citadela Asociaţiei  -  Între „Ei” şi noi, Pământul! (VI)  -  Meduza (X)  -  Fie-mi apa uşoară !  -  Psihopatul  -  Luminile oraşului III  -  Muza  -  Tata, ceasul şi căpşunile  -  Fereastra din spate  -  Avocatul celui care a vrut să mă omoare  -  Luminile oraşului XXX  -  Uezen. Echilibrul lumilor  -  În noapte  -  Almateea  -  Stâlpnicul  -  Manifestul de aur al desăvârşirii  -  Casa libertăţii  -  A Doua Epocă Întunecată


Cum arată coloniile viitorului

Sta

News Team



Publicat Duminică, 27 Iulie 2008, ora 10:28

      După recenta descoperire a urmelor de apă de pe Marte şi în urma înmulţirii proiectelor (europene, japoneze sau chiar indiene) de explorare a Lunii, perspectiva locuirii în spaţiul extraterestru devine tot mai plauzibilă. În aşteptarea colonizării unor planete sau sateliţi ai sistemului nostru solar, designerii îşi bat capul cu soluţii pentru a face faţă radiaţiilor şi diferenţelor mari de temperatură.

     

      Lăsând pe seama ingi-nerilor problemele legate de noi materiale şi sistemele de propulsare, astroarhitecţii se gândesc deja la sere, staţii gonflabile şi locuinţe subterane. Ediţia din această lună a revistei „Sciences et Avenir“ (SA) propune un dosar special dedicat proiectelor designerilor francezi.

     

      Din punctul de vedere al condiţiilor de viaţă, planeta Marte pare candidatul cel mai potrivit. Suprafaţa marţiană poate fi atinsă după şase luni de călătorie, iar temperaturile de aici variază de la un maximum diurn de 22 de grade Celsius la o minimă nocturnă de -70 de grade Celsius.

     

      Pe suprafaţa Planetei Roşii s-au descoperit recent urme de apă. Se mai bănuieşte că acest element vital ar putea să mai existe în subsolul îngheţat sau la polii lui Marte. Pentru a campa aici, designerii schiţează viitoare staţii gonflabile. „Structurile gonflabile vor fi probabil folosite pentru bazele marţiene şi lunare“, spune arhitectul parizian Olivier Walter, citat de SA.

     

      Arhitecţii Cyrille Refaut şi Frédéric Rodriguez au imaginat o navă spaţială care, odată aterizată pe Marte, se poate metamorfoza într-un spaţiu de locuit. „În jurul modulului de zbor se umflă o seră spaţioasă care permite sporirea spaţiului vital şi în care este recreată o atmosferă respirabilă“, arată revista franceză de popularizare a ştiinţei. Aerul marţian este complet irespirabil, 95% fiind gaz carbonic.

     

      Pentru a putea trăi independent, pionierii marţieni vor avea nevoie de sere în care să cultive roşii, soia sau căpşune. Un proiect semnat de Yann Bassin şi David Gautheron de la Şcoala normală superioară de arhitectură propune un spaţiu cu lumină artificială, aparate de reciclare a apei şi a materialelor organice, plus circa 50 de metri pătraţi de cultură pentru fiecare persoană.

     

      Satelitul natural al Terrei face, şi el, cu ochiul designerilor de habitate extraterestre. Cum pe Lună există doze mortale de radiaţii şi diferenţe extreme între 107 grade Celsius (ziua) şi -153 de grade Celsius (noaptea), designerii prevăd că cele mai bune ar fi locuinţele subterane. „Probabil că merită să locuieşti mai curând sub solul lunar, în oraşe subterane“, opinează astronomul Alfred Vidal, cercetător la Institutul de astrofizică din Paris.

     

      Construcţiile ascunse sub sol vor evita riscul de a cădea victimă meteoriţilor, care bombardează în permanenţă Luna. Problema va fi însă legată de sursele de energie. „Ciclul cotidian de pe Lună durează 27 de zile, ceea ce înseamnă că atât ziua, cât şi noaptea se întind pe câte 14 zile. Aceste date afectează producţia energetică a panourilor solare“, relevă „Sciences et Avenir“.

     

      Proiectele de colonizare se întind şi pe sateliţii naturali ai altor planete. Laurianne Ramone de la Şcoala de Design Penninghen (Paris) a desenat o bază care-ar putea fi instalată pe suprafaţa Europei, satelitul lui Jupiter. Sonda americană Galileo a identificat pe acest satelit „un ocean global situat sub o banchiză groasă de câţiva zeci de kilometri“, aminteşte SA. Originalitatea proiectului vine din materialele folosite pentru baza extraterestră.

     

      Este vorba despre o structură din nanotuburi de carbon, mai rezistente şi mai uşoare decât oţelul. Acest schelet ar urma să fie acoperit de o „piele“ elastică şi autocicatrizantă, necesară pentru a face faţă asteroizilor şi fragmentelor de cometă. Planuri similare de colonizare extraterestră vizează şi planeta Mercur sau centura de asteroizi dintre Marte şi Jupiter, unde ar putea fi instalate staţii de exploatare a minereului. În ultimul proiect, nava se agaţă de asteroid printr-un sistem de ventuze.

     

      Oceanul, casa de rezervă

     

      Creşterea populaţiei şi înrăutăţirea condiţiilor de mediu vor împinge oamenii să-şi caute locuinţe în afara Terrei. Astrofizicianul Alfred Vidal-Madjar vede încă o variantă, mai uşor de pus în practică. „E limpede că n-o să ne putem muta cu toţii pe o altă planetă. Din fericire, Terra are o comoară: oceanele sale.

     

      Odată aşezaţi în adâncurile marine, vom fi protejaţi de poluarea atmosferică şi de temperaturile excesive“, spune cercetătorul, citat de „Sciences et Avenir“. Tot în abisul oceanelor vor putea fi găsite resursele alimentare necesare şi extras oxigenul util vieţii. Vidal-Madjar mai speră ca până atunci să fie găsită şi tehnologia pentru fuziunea nucleară, o sursă de energie ieftină şi nepoluantă.

Sursa :   Cotidianul
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online