evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Colecţionarul  -  Tânăr si încă nescris  -  Coconul  -  Chat Room  -  Arta fugii în cinci acte  -  Mămica şi El Diablo  -  Greaţă  -  Cadou pentru regele Isrunului  -  “Virusul”  -  Molecula Vieţii de Apoi  -  Comando Fox  -  Submarinul Roşu  -  Penato e căutat de prieteni  -  Plasa pe jăratic  -  Babylon Five: Mercenarii  -  Uitare  -  Trenul  -  Valea însângerată  -  Bătrânul, literele şi noaptea  -  Norul de argint  -  Antarctic City  -  Umbra  -  Luminile oraşului XIX  -  Luminile oraşului XIII  -  Luminile oraşului XI  -  Poveste de mahala II : Oiţa rătăcită  -  Conştiinţa împăcată  -  Meduza (XI)  -  Între ziduri  -  Copilul gheţii  -  Zodia de apă - Niagara poetry  -  La lumina...  -  Ultima ispitire a sfântului Anton  -  Chipul de pe Marte  -  Aripile din cer  -  Pasomii  -  Alfa si Omega. Moon  -  Sfârşitul lunii  -  Îngerul cenuşiu - Gabrielle  -  Un moment nou sau Cădere în cap spre cerul liber  -  Dincolo de ceţuri  -  Ziua în care a dispărut Mircea  -  Poveste de mahala IV : A înnebunit lupul!  -  Variaţiuni pe o temă mai veche  -  Portiţa  -  Asura Ni, Drahan - I - Bolte de Crini  -  Misiunea  -  Fiii lui Rawser  -  În noapte  -  Drum bun


400 de ani de la descoperirile lui Galileo

Anul Astronomiei” va fi s

News Team



Publicat Duminică, 18 Ianuarie 2009, ora 12:37

      România se pregăteşte pentru eveniment cu show-uri de planetarii organizate în licee, observaţii gratuite în miezul Bucureştiului sau proiecţii de imagini astronomice 3D. Asta în timp ce britanicii expun hărţile unui bogătaş care i-ar fi furat startul lui Galileo Galilei în explorarea Universului.

     

      Pe 15 şi 16 februarie, întregul Paris freamătă odată cu ceremonia oficială de inaugurare a Anului Internaţional al Astronomiei, printre laureaţi de Nobel, oameni de ştiinţă din toată lumea şi miniştri invitaţi să participe la eveniment. Pentru că se împlinesc 400 de ani de când Galileo Galilei a scrutat pentru prima oară cerul cu luneta sa.

     

     

      2009 a fost declarat Anul Internaţional al Astronomiei (AIA) de către Adunarea Generală a ONU în colaborare cu Uniunea Astronomică Internaţională, în cadrul unui proiect ce implică peste o sută de ţări şi care ţinteşte să stimuleze interesul oamenilor din toată lumea, în special pe cel al tinerilor, pentru ştiinţă şi astronomie, după cum se arată pe site-ul Agenţiei Spaţiale Europene (ESA).

     

      În România, Anul Astronomiei va fi lansat în perioada 6-7 februarie, la Sibiu, de Comitetul Naţional al AIA, din care fac parte reprezentanţi ai Comisiei Naţionale pentru România a UNESCO, ai Institutului Astronomic al Academiei Române, ai Observatorului Astronomic şi ai Astroclubului Bucureşti, precum şi ai altor asociaţii de profil, potrivit MEDIAFAX.

     

      Cu prilejul acestui proiect internaţional, observatoarele populare din toată România vor organiza activităţi pentru public, completează pentru cotidianul.ro muzeograful Adrian Şonka, de la Observatorul Astronomic Bucureşti.

     

      În ceea ce priveşte instituţia în care lucrează astronomul, aceasta are pregătite patru mari evenimente de-a lungul anului, începând de luni, 19 ianuarie.

     

      Show de planetariu în liceele bucureştene

     

      “Primul, care începe chiar de luni, este o expoziţie de astronomie organizată o dată pe lună în fiecare liceu din Bucureşti, pe tot parcursul săptămânii. În afară de expoziţie, vom face şi un show de planetariu în licee, o să zburăm de pe Pământ până la marginea universului”, anunţă Şonka. Totodată, liceenii bucureşteni se vor bucura şi de două conferinţe, legate de mitologia stelelor, respectiv poluarea luminoasă. Prima instituţie şcolară vizată este Liceul “Mihai Eminescu”.

     

      “În fiecare lună, de la prânz până seara, o să ne postăm cu instrumentele noastre cele mai bune în curtea Palatului Şuţu din Piaţa Universităţii, prima ieşire fiind pe 3 februarie. De la o lună la alta se pot vedea obiecte diferite pe cer”, adaugă muzeograful. Aceste observaţii vor fi gratuite pentru curioşii strânşi în Piaţa Universităţii.

     

      Apoi, în perioada 27 aprilie-4 mai, când se sărbătoreşte Săptămâna Astronomiei, Observatorul Astronomic Bucureşti pregăteşte prezentarea unei planete în fiecare zi. Iar la începutul anului şcolar, între 1 şi 7 octombrie, va organiza o expoziţie de imagini 3D, de genul celor utilizate de NASA, vizionate cu ajutorul unor “ochelari speciali” într-o “sală întunecată” din Palatul Şuţu. “La Observator nu este spaţiu.”

     

      Proiecte ambiţioase pentru astronomia europeană

     

      Miercuri, ESA a prezentat şi o serie de proiecte de top pentru Anul Internaţional al Astronomiei, considerat unul “bogat şi valoros”, printre care se numără noi telescoape orbitale pentru spaţiul îndepărtat, sateliţi care vor studia gravitaţia terestră, umiditatea solului şi straturile de gheaţă şi zăpadă sau două module în plus pentru Staţia Spaţială Internaţională, informează AFP.

     

      Herschel Space Observatory, echipat cu cea mai mare oglindă construită vreodată pentru un observator astronomic (3,5 metri în diametru), va fi şi el unul dintre starurile lui 2009 şi va capta radiaţiile cu lungime de undă lungă venite de la unele dintre cele mai îndepărtate corpuri cosmice. El face parte din programul european finanţat în noiembrie, anul trecut, cu 10 miliarde de euro.

     

      Nu Galilei a fost primul, spun britanicii

     

      Pe de altă parte, nici controversele nu vor lipsi din Anul Internaţional al Astronomiei. Cu acest prilej, britanicii au pregătit o expoziţie cu “hărţi lunare” întocmite acum 400 de ani de un englez puţin cunoscut, Thomas Harriot, care ar demonstra că Galileo Galilei nu a fost primul om care a privit lumea printr-un telescop, scrie BBC News.

     

      Filozoful italian ar fi realizat observaţia în decembrie 1609. Însă documentele de la Biroul de evidenţă din West Sussex arată că Harriot a desenat imagini ale Lunii câteva luni mai devreme, în urma unei observaţii telescopice de pe 26 iulie 1609. Iar un istoric de la Oxford, Allan Chapman, întăreşte că desenele englezului au dat startul “cartografiei moderne”. Însă Harriot a fost un om bogat, care nu urmărea să dobândească faimă şi avere, spre deosebire de Galilei, completează istoricul.

     

Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online