evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Striptease  -  Meduza (II)  -  Luminile oraşului XXIII  -  Zodia de apă - Niagara poetry  -  Tânăr si încă nescris  -  Atalia  -  Outland  -  Începutul  -  Eu sunt viu, voi sunteţi morţi !  -  Poveste de mahala II : Oiţa rătăcită  -  Sete  -  Recreaţia  -  Povestea (?) Pensionarului Incredul  -  Lunea Maniacilor  -  Unii îmi zic Charon...  -  Poveste de culcare  -  Orb  -  Luminile oraşului XVII  -  Uezen  -  Accidentul  -  Paradox  -  La vânatoare da "Eilian"  -  Corabia nebunilor  -  Norma  -  Planeta Fantomă  -  Engel  -  Punct. ªi atât  -  Greaţă  -  Sexibon  -  Înainte ca toate imaginile să dispară...  -  Necunoscutul intrigant  -  Valea blestemată  -  System Error  -  Vinerea Rozinelor Timpurii  -  El cu durerile şi greşelile lor  -  Universul lent  -  De profundis  -  2 fast 4 you  -  Vatmanul - O pasiune  -  Duhovnicul  -  Povestea unui suflet  -  Fortul  -  Vatmanul - Anton şi Marcel  -  Big Bang Boo  -  Luminile oraşului XI  -  Depozit.02  -  Cursa  -  Toate celelalte popoare  -  Meduza meduzelor are dreptate !  -  Secretul


Inventatorii români au revoluţionat lumea

News Team



Publicat Duminică, 15 Martie 2009, ora 09:36

      În 1937, o invenţie a lui Ion Şt. Basgan i-a îmbogăţit cu peste opt miliarde de dolari pe petroliştii americani! Muzeul Tehnic din Bucureşti adăposteşte minuni care vorbesc despre inventatorii români şi geniul lor. Instituţia a fost fondată în 1909, de Dimitrie Leonida (1883-1965).

     

      Pentru construcţia din România, inginerul a avut ca model Muzeul Tehnic din München, vizitat de el în perioada studiilor universitare efectuate la Politehnica din Charlottenburg, lângă Berlin. Leonida a conceput proiectul „Metropolitanului din Bucureşti“ şi „Complexul hidroenergetic al Bistriţei lângă Bicaz“.

     

      În anul 1908, Leonida se angajează la Primăria Capitalei, unde se va ocupa cu introducerea iluminatului electric în Bucureşti. În urma lui a rămas mai ales muzeul, care spune povestea invenţiilor româneşti ce au schimbat lumea.

     

      Englezii au recunoscut valoarea adevărată

     

      George (Gogu) Constantinescu (1881-1965) a descoperit, în 1918, un nou fenomen revoluţionar - sonicitatea. Aceasta este ştiinţa transmiterii energiei mecanice prin vibraţii. Teoria a fost expusă într-o broşură publicată la Londra, sub denumirea „Theory of Sonics“.

     

      Pe baza ei, atât P. Oteteleşeanu, cât şi Ion Şt. Basgan vor realiza ulterior invenţii care au băgat în buzunarul industriaşilor americani multe mii de miliarde de dolari. Sonicitatea a dus, de asemenea, la apariţia a numeroase invenţii cunoscute - pompele de injecţie şi injectoarele pentru motoarele diesel, motoarele sonice rotative, perforatoarele sonice, ciocanele sonice etc.

     

      Mitralierele care nu găureau elicele avioanelor

     

      Constantinescu a continuat să dezvolte această tehnologie

      , iar roadele nu au întârziat să apară. În Primul Război Mondial, flota aeriană britanică era în inferioritate faţă de cea germană din cauză că ultima deţinea avioane cu armament net superior. Amiralitatea britanică a decis să facă un concurs de invenţii cu ajutorul cărora englezii să câştige războiul. „Constantinescu a inventat pentru englezi dispozitivul de simultaneitate privind tragerea prin palele elicelor. Multe avioane germane şi-au găsit sfârşitul datorită invenţiei românului“, ne-a declarat Nicolae Diaconescu, directorul Muzeului Tehnic Român. Inventatorul „a recidivat“ şi, în 1923, prezintă o invenţie remarcabilă, cunoscută sub denumirea de „convertizorul de cuplu“ sau schimbătorul de viteze automat. În cadrul Expoziţiei Imperiului Britanic de la Wembley, din 1925, Gogu Constantinescu prezintă o locomotivă cu convertor sonic, care a avut parte de un succes deplin.

     

      Vrem cele opt miliarde de dolari înapoi!

     

      În 1934, Ion Şt. Basgan breveta în România forajul sonic, bazat pe teoriile predecesorului său, Gogu Constantinescu. Apoi, în 1937, inventatorul a brevetat invenţia şi în SUA, pentru forajul petrolier de mare adâncime. „Prin aplicarea acestei invenţii, companiile americane au obţinut profituri uriaşe“, a precizat Aurel Tudorache, responsabilul compartimentului muzeografie-documentare din cadrul Muzeului Tehnic Român. La acel moment, prin forarea clasică cu prăjini de forare, americanii nu ajungeau la mai mult de 1.500 de metri adâncime. Cu ajutorul forajului sonic s-a ajuns până la adâncimi de aproape 12.000 de metri. În 1940, când războiul lua amploare, americanii au pus sechestru pe brevetul românului.

     

      Cu ajutorul acestei tehnologii, companiile petroliere americane au avut profituri enorme. De aceea, în anul 1964, Basgan i-a dat în judecată pe americani pentru recunoaşterea drepturilor de autor. A apelat la diverse foruri internaţionale şi a făcut demersuri pe lângă factorii politici ai vremii din România. „Multă lume era dispusă să-l susţină pe Ion Şt. Basgan pentru că valoarea drepturilor de autor era, în 1967, de 8,6 miliarde dolari, evaluările fiind făcute de o firmă germană“, a precizat Diaconescu.

     

      Au vrut să-l facă pe Basgan cetăţean israelian

     

      Au fost interesaţi de preluarea proceselor lui Basgan şi Iosif Constantin Drăgan, un potentat financiar al vremii, şi Mihai Florescu, unul dintre liderii comunişti. Chiar israelienii i-au oferit şansa de a deveni cetăţean al statului evreu, pentru influenţa pe care o avea la nivel internaţional.

     

      De la tribuna Muzeului Naţional Tehnic „Prof. Ing. Dimitrie Leonida“ din Bucureşti, Basgan şi-a exprimat speranţa că, dacă vreodată va câştiga acei bani care i se cuveneau, îi va oferi cu generozitate tinerilor creatori români din toate domeniile, ca un fel de Premiu Nobel. A murit fără a obţine vreun beneficiu din partea americanilor.

     

     

      Alţi savanţi români şi invenţiile lor

     

      * Petrache Poenaru (1799-1875). A inventat stiloul, denumit la acea vreme „condei portăreţ fără sfârşit, alimentându-se singur cu cerneală“.

     

      * Nicolae Teclu (1839-1916). Părintele becului cu gaz şi regulator de curent („becul Teclu“) şi al aparatelor

      pentru detectarea metanului şi a ozonului.

     

      * Traian Vuia (1872-1950). A construit primul avion din istorie. Pe 18 martie 1906, la Montesson, lângă Paris, aparatul „Vuia I“ a zburat pentru prima dată. După o acceleraţie pe o distanţă de 50 de metri, aparatul s-a ridicat la o înălţime de aproape un metru, pe o distanţă de 12 m, după care elicele s-au oprit şi avionul a aterizat.

     

      * Aurel Vlaicu (1882-1913). În 1909, construieşte primul său avion, „Vlaicu I“, la Arsenalul Armatei. Avionul zboară fără modificări (lucru unic pentru începuturile aviaţiei mondiale), în iunie 1910.

     

      * Augustin Maior (1882-1963). A inventat telefonia multiplă în noiembrie 1906. El a reuşit atunci să transmită simultan, pe o singură linie telefonică de 15 km, cinci convorbiri fără ca semnalele să interfereze.

     

      * Aurel Persu (1890-1977). A realizat primul vehicul din lume cu formă aerodinamică perfectă, având un consum minim de energie la înaintare. În fapt este vorba de automobilul construit şi brevetat în Germania în 1922-1923, având forma unei picături de apă în cădere. Automobilul fără diferenţial, cu motor în spate.

     

      * Ştefan Odobleja (1902-1978). A pus la punct teoria consonantistă, în fapt teoria ciberneticii generalizate. Consecinţele directe ale acestei teorii au condus la apariţia calculatorului şi a teoriei cibernetice.

     

Sursa :   Evenimentul Zilei
Comentarii (1)  
Diana Alzner
Miercuri, 18 Martie 2009, ora 13:43

Interesant articolul, despre unii dintre acesti inventatori nici nu auzisem! Dupa cum se stie, noi românii nu ne popularizam valorile, desi am avea cu ce sa ne laudam.
A trebuit sa aflu de pe Discovery ca Nicolae Tesla a fost de origine istro-româna.

Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online