evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Sharia (fragment)  -  Între „Ei” şi noi, Pământul! (II)  -  Gena morţii este instituirea metafizicii moderne  -  Bella. Moartea unui body-guard  -  Casa de la marginea pădurii  -  În umbra sorţii  -  Ceaţa  -  Legendele Căutării (II)  -  Citadela Asociaţiei  -  Tarsius  -  Cincizeci  -  Circ  -  Tânăr si încă nescris  -  Toate filmele româneşti au un final trist  -  Icoana  -  Proiecţionistul  -  Sentofagia  -  !NFERNUL (fragment): Autistul  -  Întunericul vieţii  -  Călătorie la Muzeul Quale  -  Al nouălea iad  -  Engel  -  Omu' nostru de "sus"  -  Descoperirea  -  Aventurile Poetului Rătăcitor : (II) Poetul Soarelui  -  Fluturi  -  Poveste cu un zmeu  -  Nouăsprezece zile (II)  -  ROV-27  -  Zori  -  Oglinda îngerilor  -  Meduza (XI)  -  Gândacul  -  Zei şi oameni  -  La chambre quotidienne (fr)  -  Cerc la persoana întâi  -  Eu şi Cu Mine  -  Jurământul  -  Drum fără întoarcere  -  Fortul  -  Experimentul  -  Himera  -  Taxi  -  Ignis  -  Îndelunga aşteptare  -  Luminile oraşului XXV  -  Dumnezeul unei lumi mărunte  -  Upgrade "Beyond 363000"  -  Întâlnirea  -  Aici şi acum


Cele mai mari proiecte spaţiale cu sorţi de izbândă

Lumea complex

News Team



Publicat Duminică, 31 Mai 2009, ora 10:10

      Telescopul spaţial Hubble, lansat în 1990, a schimbat pentru totdeauna modul în care umanitatea priveşte cosmosul, oferind indicii despre originea şi expansiunea universului sau despre evoluţia stelelor. Astăzi, când lui Hubble i-au mai rămas doar câţiva ani până la “pensionare”, cel puţin şapte proiecte de talia sa, pregătite de oameni de ştiinţă, agenţii guvernamentale şi companii private, aşteaptă să se ridice de pe Pământ, scrie msnbc.com.

     

      Scufundări virtuale în oceane

     

      Unul dintre ele este menit chiar să înlocuiască celebrul telescop cu un observator de nouă generaţie - James Webb Space Telescope -, programat să fie lansat în 2013, exact pe când Hubble va fi scos din circuit.

     

      Oamenii de ştiinţă care se ocupă de Hubble îl preferă însă pe Advanced Technology Large Aperture Space Telescope (ATLAST), ce poate oferi imagini de cinci până la zece ori mai detaliate decât Webb, având o sensibilitate de 2.000 de ori mai mare decât Hubble. Acest din urmă instrument ar putea detecta forme de viaţă prin galaxie şi răspunde la întrebări legate de formarea stelelor, materia neagră şi alte mistere ale universului. Dacă va fi ales, ATLAST ar putea fi lansat în intervalul de timp 2025-2035.

     

      Cum oceanele nu au fost exploatate cum se cuvine până acum şi pentru că ele joacă un rol important în reglarea climatului global, Fundaţia Naţională pentru Ştiinţă, o agenţie guvernamentală independentă din SUA - a lansat Ocean Observatories Initiative, un proiect în valoare de 400 de milioane de dolari care va permite oricărui om cu conexiune bună la Internet să se scufunde virtual în oceane şi să stea acolo după bunul plac.

     

      În primă fază, oamenii de ştiinţă se pregătesc să echipeze apele de pe coasta Washingtonului cu senzori, roboţi şi camere de filmat care transmit informaţii la mal în flux continuu prin cabluri din fibră optică. Dacă Congresul va aproba ultima tranşă de finanţare, proiectul ar putea fi demarat în 2010.

     

      Releu de comunicaţii pe Lună

     

      Dacă agenţiile spaţiale au planuri mari pe astrul nopţii, nici sectorul privat nu stă deoparte. Una dintre cele mai ambiţioase iniţiative vine din partea Lunar Observatory Association, din Hawaii, care vrea să trimită o sondă spaţială în regiunea polară sudică a Lunii pentru a realiza observaţii ştiinţifice şi a servi drept releu de comunicaţii între Pământ şi astrul nopţii. Costurile misiunii au fost estimate la circa 50 de milioane de dolari, iar observatorul lunar ar putea fi trimis în spaţiu în decursul deceniului următor.

     

      Alţii şi-au îndreptat atenţia spre coliziunea găurilor negre şi a roiurilor de stele binare, despre care se crede că denaturează compoziţia universului, emiţând unde gravitaţionale prin spaţiu şi timp. Ansamblul Laser Interferometer Space Antenna (LISA) a fost închipuit sub forma a trei navete spaţiale asemănătoare unor pucuri de hochei şi aşezate într-un triunghi echilateral, care să detecteze aceste unde.

     

      Misiunea - un joint venture de două miliarde de dolari între NASA şi Agenţia Spaţială Europeană - le va permite astronomilor să testeze teoria relativităţii a lui Albert Einstein şi să probeze originile şi istoria universului. Data lansării a fost fixată în jurul anului 2020.

     

      Se cer alte miliarde de dolari pentru ciocniri de particule

     

      Pe de altă parte, sondele marţiene au surprins lumea în nenumărate rânduri, oferind inclusiv indicii legate de existenţa recentă a apei pe suprafaţa Planetei Roşii. Pentru o examinare mai amănunţită a acestor mistere, oamenii de ştiinţă fac lobby pentru trimiterea unor navete spaţiale pe Marte care să scormonească după mostre şi să le aducă înapoi pe Pământ. Una dintre propunerile care au atras sprijinul NASA şi al Agenţiei Spaţiale Europene vizează o misiune de colectare de mostre între anii 2020 şi 2023, costurile ei situându-se între 4,5 şi 8 miliarde de dolari.

     

      Detectarea planetelor asemănătoare Terrei este un alt obiectiv înalt al oamenilor de ştiinţă. Misiunea Terrestrial Planet Finder urmează să lanseze două telescoape spaţiale ce folosesc tehnologii de imagistică complementare pentru a identifica asemenea planete şi a vedea dacă găzduiesc forme de viaţă. Data de lansare a primului telescop fusese fixată în 2016, însă rectificările bugetare din 2007 au amânat pe o perioadă nedefinită proiectul în valoare de un miliard de dolari.

     

      Dacă mult aşteptatul accelerator de particule Large Hadron Collider (LHC) de lângă Geneva, aflat acum în stand-by, va încerca să risipească misterele fizicii atomice ciocnind electroni la viteze cuprinse între 0,5 şi 1 TeV (teraelectronvolţi), cercetătorii se întreabă dacă nu va fi nevoie de mai multă energie în acest sens. Unii fizicieni au luat în calcul o maşinărie numită Compact Linear Collider (CLIC), care să folosească viteze de ciocnire de 3 TeV. Studiile de fezabilitate încearcă să stabilească acum dacă un asemenea proiect merită o finanţare de miliarde de dolari.

Sursa :   Cotidianul
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online