evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Sinucigaş plătit  -  Exterminatorul  -  În tren  -  Solilocviu  -  Texte.01  -  Hora Ielelor, Pensiune  -  Al nouălea iad  -  X Factor  -  Australia, ca o felie de pâine  -  Dincolo de ceţuri  -  Gândacul  -  Groparii  -  Vară cu ciocănitori  -  Din vitrină  -  Enigma de cristal  -  Elixirul vieţii  -  Luminile oraşului VI  -  Luminile oraşului XXXIV  -  Stiinta si tehnica  -  Sindrom de plecare sau Povestiri dintr-o cârciumă de la marginea galaxiei  -  Panica  -  Poveste de mahala I : Meciul  -  De o sută de ori Adrian  -  Coana mare se mărită  -  Jocul  -  Om vs. cyborg  -  Trãind în cercul vostru strâmt, vã credeţi genii  -  Masa de duminică  -  Îngerul cenuşiu - Angela  -  Caiet de regie  -  De aici, de sus...  -  Poveste de viaţă  -  Feţele dragostei  -  Detenţie  -  Drumul care nu se vede  -  Universul lent  -  Paradox  -  ROV-27  -  În căutarea zborului  -  Meduza (II)  -  Felix II  -  Sfârşitul lunii  -  Depozit.01  -  Peştera II  -  Tahiji  -  Dimineaţă târzie  -  Uitare  -  Schimbare de management  -  Mamal - Oraşul  -  Nouăsprezece zile (II)


Matriarhatul mileniului III

In citeva locuri din Asia, barbatii s-au saturat sa stea "la cratita"

News Team



Publicat Duminică, 12 Decembrie 2004, ora 09:38

      "Ne-am saturat sa ni se spuna ca rostul nostru este doar sa facem copii si sa avem grija de ei". Orice cititor dintr-o tara dezvoltata isi va imagina ca fraza anterioara apartine unei miscari feministe si totusi aceasta reprezinta nemultumirea de capatii a unei organizatii masculine si a fost formulata de barbatii din tribul Garo, care traieste in nord-estul Indiei. Chiar daca nu toti sint la fel de radicali precum indienii Garo, la ora actuala, multi barbati traiesc inca in conditii de aservire in comunitati matriarhale, vechi de mii de ani, vestigii ale unor vremuri in care femeia era asimilata cu mama-natura si avea un statut superior. Daca barbatii acestor triburi izolate au motive de nemultumire, femeile nu au de ce sa se plinga de acest sistem ancestral, care le ofera atit puterea politico-economica, dar si libertatea sexuala la care multe surori ale lor din tarile dezvoltate inca mai viseaza. Cum arata deci o societate condusa de femei?

      Indienii Garo si cei din tribul Khasi sint comunitati agricole din statul Meghalaya, principala lor ocupatie fiind cultivarea orezului. Sint cunoscuti ca fiind oameni ospitalieri, temperati si veseli. Pina aici nimic deosebit. Ceea ce e neobisnuit este faptul ca in aceste comunitati matriarhale dreptul la mostenire se transmite exclusiv pe linie feminina. Daca in Occident se vorbeste de dreptul intiiului-nascut, aici toata atentia se acorda ultimei fete nascute, care este mostenitoarea averii familiei. Din aceasta cauza, parintii sint cei care ii aleg, cu mare atentie, sotul, si nu de putine ori se intimpla ca mirele sa fuga, o data, de doua ori, inainte de a accepta sa se insoare. Dupa casatorie, el vine sa locuiasca in familia sotiei, iar daca are ghinionul ca socrul sau sa moara este obligat sa o ia de nevasta si pe mama-soacra. Nu e vorba de un act simbolic, ci de o nunta in toata regula, consumarea uniunii fiind si ea obligatorie.

      Restul fetelor familiei sint libere sa-si aleaga singure sotii. Fetele Garo sint cele care preiau initiativa, in timp ce baietii sint sfiosi si adeseori e nevoie de mari presiuni din partea comunitatii pentru a accepta sa se casatoreasca.

     

     

      Forta zeitei Pamintului

     

      O explicatie a acestor ciudate obiceiuri se poate gasi in legendele tribului vecin, Khasi, in care Pamintul, Ka Blei, este mama corpurilor ceresti, a focului si a apei. Zeita Pamintului are o pozitie dominanta in religia populatiei din statul Meghalaya, fiind venerata sub forma zeitei Durga. Din aceasta cauza, matroana unui clan este echivalentul pamintesc al Mamei primordiale, Ka Blei. In aceasta calitate, ea este shamanul satului, poate numi un conducator si stabileste datele ceremoniilor importante. Inca de mici, fetele Khasi iau parte la dansuri rituale, pentru a absorbi prin miscarile talpilor energia Pamintului-mama, forta ce o vor utiliza mai tirziu cind isi preiau atributiile ca femei si mame.

      Chiar daca unii dintre tineri au inceput sa cirteasca, batrinii sint de parere ca sistemul matriarhal trebuie pastrat, afirmind ca schimbarea ordinii traditionale ar putea distruge valorile morale ale tribului.

     

     

      Vizita conjugala, o chestie discreta

     

      O alta zona unde femeile se bucura de o pozitie dominanta este provincia Yunan, din China, unde se afla mai multe comunitati ale tribului Mosuo sau Naxi. Institutia casatoriei este destul de laxa, formarea unui cuplu facindu-se simtita prin aceea ca barbatul incepe sa vina noaptea in dormitorul femeii. Rudele ei se fac ca nu observa nimic atunci cind barbatul paraseste dimineata locuinta. Altfel, cind se intilnesc in public se ignora de cele mai multe ori. Atunci cind apar pe lume, copiii stau cu mamele lor si isi formeaza relatii apropiate cu unchii pe linie materna. Cea mai virstnica dintre femei ori cea mai competenta este capul familiei si ia toate deciziile economice.

      Tribul Minangkabau, din Sumatra de Vest, este considerat la ora actuala cea mai numeroasa si mai stabila comunitate matrilineala existenta, numarind circa patru milioane de oameni, cunoscuti ca fiind oameni talentati si cu inclinatii democratice. Femeia ramine toata viata in casa care s-a nascut, in timp ce baietii adolescenti si barbatii divortati sint trimisi sa doarma la moschee. Tot femeile sint cele care detin pirghiile economice, precum si cheile de la magazia cu alimente. Explicatia pe care o ofera localnicii este extrem de ciudata - astfel ei sustin ca femeile sint fiinte slabe si tocmai de aceea trebuie sa li se garanteze mai multe drepturi.

     

     

      Barbatii, tolerati in gospodarii

     

      Un studiu edificator despre viata societatilor matriarhale ce s-au pastrat pina azi a fost realizat de doi antropologi americani, Jill Nash si Donald Mitchell, care, in perioada 1969-1973, au petrecut multa vreme printre membrii tribului Nagovisi, din insula South Bougainville, situata la nord de Australia. Femeile isi exercita suprematia prin dreptul de mostenire asupra pamintului, fiind raspunzatoare de productia hranei. Ele sint cele care muncesc efectiv pamintul, iar barbatii sint tolerati sa ajute la muncile mai grele. "Un batrin de 70 de ani, proaspat recasatorit, a ajuns tinta batjocurii generale, tot insistind sa-si insoteasca nevasta la munca", explica antropologii mentalitatea acestei populatii din arhipelagul melanezian.

      Nici aici casatoria nu este reglementata, cuplurile manifestindu-si uniunea prin aceea ca dorm in aceeasi casa, ies impreuna si se ajuta la munca. Sexul este considerat o activitate la fel de placuta atit pentru barbat, cit si pentru femeie.

      Femeile Nagovisi impart responsabilitatile conducerii comunitatii cu barbatii, dar aceasta nu pentru ca ar dori sa le acorde niste drepturi, ci pur si simplu pentru ca acest trib detesta treburile obstesti si au o parere proasta despre ideea de lider (spre deosebire de lumea asa-zis civilizata unde lupta pentru putere este o trasatura definitorie).

      "Daca vrem sa vedem cum arata o societate in care femeile nu sint sub controlul barbatilor, au drept de proprietate si il pot exercita dupa cum doresc, se bucura de munca pe care o fac, chiar daca nu e vorba de cine stie ce cariera stralucita, atunci tribul Nagovisi este cel mai bun exemplu", conchide Jill Nash.

     

Sursa :   Evenimentul zilei
Comentarii (1)  
David
Sâmbătă, 5 Martie 2011, ora 20:11

Foarte bun acest articol,de mult cautam ceva despre orinduirea matriarhala,Felicitarii!!

Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online