evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Povestea knorgului care îşi caută mama  -  Detenţie  -  Darul divin  -  Avocatul celui care a vrut să mă omoare  -  Servisul Auto  -  Nick  -  Cuantum sincronicity - formula nemuririi  -  Experimentul  -  Himera  -  Jocul Zeilor (VIII)  -  Fotografii  -  Tânăr si încă nescris  -  Fragmente de... viaţă  -  Războiul  -  Camera de la capătul holului  -  Înainte ca toate imaginile să dispară...  -  Puterea pereche  -  Poveste cu un cui  -  Destin  -  Texte.01  -  Luminile oraşului XXVII  -  Text experimental  -  Casa nebunilor  -  Între două lumi  -  Legendele Căutării  -  Fie-mi apa uşoară !  -  O viaţă fără început şi fără sfârşit  -  Duhovnicul  -  Luminile oraşului XXI  -  Jurământul  -  Îngerul cenuşiu - Zora  -  Brăduţul  -  Metastază  -  Gena morţii este instituirea metafizicii moderne  -  Un bilet de plecare de pe Soregaard  -  Fugind pe cerc  -  Cerc la persoana întâi  -  Cine sunteţi?  -  Câmpul de luptă  -  Trenul  -  Aventurile Poetului Rătăcitor : (II) Poetul Soarelui  -  Dl. Ics  -  Chipul de pe Marte  -  Al nouălea iad  -  Paznicul grădinii de piatră  -  Panica  -  Evadare din Paradis  -  Un singur trup, un singur suflet  -  Inelele lui Saturn  -  ªi vremea vine ca să plângi


Mister biblic, analizat de medicina legală

News Team



Publicat Duminică, 12 Decembrie 2004, ora 09:41

      Arheologul american Kent Weeks, angajat intr-un amplu proiect de studiere a mormintelor egiptene antice din Valea Regilor, a anuntat la sfirsitul lunii noiembrie o descoperire de mare importanta pentru cei care studiaza Biblia. Americanul este convins ca ziua cind a coborit pentru prima data pe scara intortocheata a "mormintului ascuns", luminindu-si cu grija calea cu o lanterna, reprezinta incununarea anilor petrecuti in Egipt, sapind si cercetind constructiile vechilor faraoni. La capatul unui culoar lung, el a gasit un craniu asezat intr-o cutie din lemn, iar acum, dupa ani de rugaminti, a primit permisiunea autoritatilor egiptene pentru a studia "comoara". Primele analize stiintifice par sa confirme banuiala lui Kent cum ca respectivul craniu este cel al lui Amun-her-Khepeshef, fiul cel mare al lui Ramses al II-lea, faraonul despre care multi istorici afirma ca era conducatorul Egiptului in urma cu mai bine de 3.000 de ani, pe vremea Exodului descris de Biblie. Daca opinia sa va fi confirmata, acesta ar fi craniul unuia dintre cei despre care Biblia afirma ca au fost rapusi de ultima dintre cele zece napaste trimise de Dumnezeu asupra egiptenilor, anume moartea intiiului-nascut, pentru a-l convinge pe faraon sa-i elibereze pe sclavii israeliti. Marea descoperire a lui Kent Weeks vine sa contrazica textul biblic, caci persoana careia i-a apartinut craniul nu a fost rapus de nici o molima, ci in urma unei puternice lovituri la cap, evidentiata printr-o fractura pe partea stinga. Legistii consultati afirma categoric ca omul respectiv a murit din pricina acelui traumatism cranian. Cu alte cuvinte, intiiul-nascut al faraonului nu a murit de mina lui Dumnezeu, ci de mina unui om. In lumina acestei descoperiri, afirma arheologul, este posibil ca a zecea napasta sa fie doar o metafora pentru moartea prematura a mostenitorului faraonului.

     

     

      Tehnica moderna in slujba arheologilor

     

      Abia in aceasta toamna, Kent Weeks a primit permisiunea autoritatilor egiptene pentru a curata si examina mai atent acel craniu, precum si alte trei, care dupa cum indica pozitia lor in mormint si inscriptiile de pe pereti, ar putea apartine altor fii ai lui Ramses al II-lea. In munca sa, Kent recurge la cele mai noi tehnici din domeniul medicinei legale si al imageriei computerizate pentru a stabili daca acele cranii apartin copiilor faraonului. "Noile tehnici permit arheologilor sa patrunda in domenii in care, pina acum citiva ani, ni s-ar fi parut imposibil de abordat. Ne ofera metode care ne pot ajuta sa stabilim cu precizie in ce moment si in ce mod a murit cineva din antichitate", spune Weeks, care locuieste pe o casa plutitoare pe Nil, la Luxor, si si-a dedicat intreaga viata implinirii visului sau din copilarie, acela de a deveni egiptolog.

      Munca sa de arheolog si studierea anatomo-patologica a ramasitelor descoperite face parte dintr-o miscare mai ampla de analizare a textelor biblice, plasindu-le in context istoric. Atunci cind ridica o serie de intrebari, acesti arheologi au mare grija sa sublinieze ca nu-si propun nici sa confirme, nici sa infirme cele enuntate in Biblie, ci doar sa arunce mai multa lumina asupra datelor istorice relevante pentru acea epoca.

     

     

      Sot de mina a doua

     

      O viata la fel de lipsita de constringeri par sa duca si femeile din Insulele Marchize, din Arhipelagul polinezian, cel putin in acele zone unde traditiile se mai pastreaza.

      Libertatea sexuala de care se bucura femeile este o reminiscenta a unei epoci in care poliandria era un fenomen curent. Femeile, in special cele de rang de soi, isi alegeau in tinerete un iubit adolescent sau chiar pre-adolescent, care raminea cu ele chiar si mai tirziu cind, pentru a-si mentine rangul, se casatoreau cu un om mai in virsta, cu ceva dare de mina.

      In alte cazuri, doi tineri cereau simultan mina unei femei, iar ea isi alegea unul principal "vahana haha"iki" si unul secundar "pekio".

      Poliandria a fost, pina nu de mult, larg raspindita si in Tibet, coexistind cu monogamia. Casatoriile puteau fi de mai multe tipuri. Fie o femeie se casatorea cu doi-trei frati, iar cel mai in virsta devenea capul familiei, fie isi alegea sotii din mai multe clanuri diferite, caz in care ea era sefa casei.

     

     

      Initierea singelui

     

      Matriarhatul a fost secole de-a rindul forma de organizare a triburilor indienilor nord-americani. La tribul Cherokee, in paralel cu indatoririle domestice, femeile aveau numeroase drepturi si privilegii. Ele aveau drept de proprietate asupra pamintului, caselor, cailor, vitelor si participau, alaturi de barbati, atit la Consiliul de razboi (participind chiar la lupte), precum si la Consiliul civil care gestiona treburile comunitatii in timp de pace. Separat, exista un Consiliu al femeilor, care avea drept de viata si de moarte asupra prizonierilor de razboi. Sefa razboinicelor Cherokee purta titlul de "femeia mult-iubita" (Ginghau). Ultima femeie care a purtat acest titlu in "epoca veche", cind inca se mai purtau razboaie adevarate, a fost Nancy Ward, care s-a retras in 1817. Ea cistigase dreptul dupa ce a pus mina pe armele sotului ei, ucis intr-o batalie, si a dus mai departe lupta, dind dovada de un curaj exemplar. Traditia a fost reinviata abia 170 de ani mai tirziu, indienii alegindu-si o noua Ginghau in 1987, in persoana Wlimei Mankiller ("ucigasa de barbati"). Influenta sa asupra destinelor comunitatii a fost insa mult redusa fata de cea a inaintaselor sale. La indienii Pueblo, societatea era matriarhala, femeia raminea toata viata in casa in care s-a nascut si se bucura de independenta economica si un statut social inalt. "Puterea este considerata de origine supranaturala si paranormala. Este o problema de implicare spirituala si destin. Puterea femeii deriva, in mod automat, din insasi feminitatea ei, fecunditatea ei naturala si necesara si legatura ei nemijlocita cu singele", spune cercetatoarea Paula Allen. Aceleasi conceptii se intilnesc si la indienii Zuni, unde barbatii trebuie sa treaca prin ceremonii de initiere religioasa, dar femeile nu. Ele erau considerate gata initiate, prin sacralitatea existenta in trupul lor: prin menstruatie si nastere ele luau contact cu misterul vietii si al mortii. Zuni se refereau la Pamint ca la "mama", in timp ce recoltele erau copiii ei.

     

     

      Secretul din KV5

     

      Weeks lucreaza in Egipt de mai bine de 20 de ani. El a inceput cu un proiect de cartografiere a ruinelor din apropierea vechii Tebe. Analizind o harta veche, el a descoperit un semn ce indica intrarea intr-un mormint denumit KV5. De atunci incoace el s-a chinuit sa redescopere intrarea, care fusese acoperita in spatele unui morman de pamint, trintit deasupra in urma unor lucrari de excavare. Vastul labirint subteran descoperit de Weeks contine peste 100 de camere, ce formau un monument funerar pentru cel putin 20 dintre baietii lui Ramses al II-lea, vanitosul faraon care a comandat un proiect de constructie mai amplu decit al oricarui conducator egiptean. Ramses a avut peste 100 de copii, cu 20 de neveste, sfirsind prin a se proclama un sfint in viata. In fabulosul mormint, arheologii au descoperit o inscriptie purtind numele lui Amun-her-Khepeshef. Craniul care i-a aprins imaginatia lui Weeks se afla linga o fresca infatisindu-l pe Ramses al II-lea conducindu-si fiul cel mare spre lumea de dincolo. Toate aceste indicii il fac pe american sa fie convins ca a gasit un craniu a carui examinare stiintifica va permite elucidarea unui mister biblic.

     

Sursa :   Evenimentul zilei
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online