evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Babylon Five: Mercenarii  -  Luminile oraşului XXIII  -  Corespondenţă literară  -  Cinci personaje în căutarea unor măşti vesele  -  BO  -  Liniştea  -  Coşmar  -  Masa de duminică  -  Apariţie editorială: Victoriţa Duţu - "Ilinca"  -  Vatmanul - Purificarea  -  Gena morţii este instituirea metafizicii moderne  -  Big Bang Boo  -  Ziua a şaptea  -  O Poveste (?) modernă  -  Războiul lumilor  -  O viaţă fără început şi fără sfârşit  -  Călătorie la Muzeul Quale  -  Caiet de regie  -  Poză de buletin  -  Luminile oraşului VI  -  Cum le văd "ei" pe "ele" în Galeria de artă "Trei Salcâmi"  -  Poveste de mahala II : Oiţa rătăcită  -  Iluzia viselor  -  Drum bun  -  Cincizeci  -  Coana mare se mărită  -  Între „Ei” şi noi, Pământul! (I)  -  Vizita  -  Strada inocenţilor  -  Jeopardy  -  Aventurile Poetului Rătăcitor : (I) Prinţul Canalelor  -  Sclipiri de Soare  -  Întâlnirea  -  Coconul  -  Sunet pentru suflet  -  Omul - cu - sacul, Timpul şi... Eu !  -  Nu vreau să fiu un erou !  -  ªahul de duminică  -  Dimineaţă târzie  -  Delir  -  Limoniu  -  Învingătorul ia totul  -  Homus trolEIbuzus  -  Corabiile lungi  -  Cunoaştere  -  Al nouălea iad  -  Novicele  -  Tata, ceasul şi căpşunile  -  Puroi III  -  "Coincidenţă !" au strigat


Pinocchio în cheie science-fiction

News Team



Publicat Sâmbătă, 18 Decembrie 2004, ora 13:57

      Pinocchio 3000 reprezinta o variatiune în cheie SF a celebrului basm semnat de scriitorul italian C. Collodi, care a mai inspirat de altfel multi cineasti, ultimul din serie fiind cunoscutul regizor italian Roberto Benigni. Versiunea companiei canadiene CineGroup este o animatie de lungmetraj semnata de Daniel Robichaud, licentiat în arte si design grafic al Universitatii din Quebec, autor destul de inspirat în mai multe secvente ce evoca lumea îndragitului personaj Pinocchio.
     
      În modernul oras construit si dirijat de un primar care uraste copiii (Scamboli) Gepetto devine un supermeserias în computere care proiecteaza si însufleteste un robotel simpatic a carui misiune în lumea încarcata de vehicule ultramoderne si zgîrie-nori este sa învete deosebirea dintre Bine si Rau. Supervizat de o zîna-sirena ce aduce foarte mult cu Whoopi Goldberg (care îi si împrumuta vocea), Pinocchio va trece prin cîteva grele încercari puse la cale de primarul cel rau si de acolitii acestuia, robotii Cab si Rodo, parafraze la cunoscutii roboti din Razboiul stelelor, fara a avea însa si umorul acestora.
     
      Cum toata povestea se rezuma spre final la duelul dintre Scamboli si Pinocchio, efectele vizuale îsi fac aparitia ca într-un joc pe computer, al carui deznodamînt este usor previzibil pentru spectator.
     
      Cum din basmul initial au ramas putine elemente de referinta, noile generatii de spectatori ar trebui sa ajunga la biblioteca pentru a întelege mai bine substanta basmului Collodi, care dincolo de antagonismul clasic între Bine si Rau mai are si o alta serie de conotatii morale.
     
      Dar efectele vizuale, creatia grafica, scenografia, sunt elemente de mare spectacol (mai ales în secventa dedicata concursului de imaginatie în care protagonisti sunt Marlene, fiica ecologista a primarului si Pinocchio), iar rezultatul final nu este chiar atît de agresiv pentru ochi. Dar daca mergem în ritmul asta, ma gîndesc ce regizor s-ar gîndi sa-si imagineze un Harap Alb, de pilda, încarcat de circuite, care îi dicteaza drumul catre gradina ursului pentru a descoperi salatele cerute de un împarat cam desuet...

Sursa :   Romania Libera
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online