evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Vatmanul - Reacţiile, Epilog  -  Mamă de duminică  -  În căutarea zborului  -  Resacul Timpului  -  Sfântul  -  Cel care nu mai e  -  Jocul  -  Inelele lui Saturn  -  Luminile oraşului XXX  -  Dialog cu Ion Luca Caragiale  -  Amintiri trecute şi viitoare  -  Depozit.01  -  Somnul uitării  -  Text experimental  -  X Factor  -  Răspuns fără întrebare  -  Povestea trenului  -  Puterea pereche  -  Antarctic City  -  Peştera I  -  Ultima eclipsă (II)  -  Pânza de păianjen  -  Delir  -  Aer  -  Odă pentru Măria Sa, Îngerul nostru  -  Asura Ni, Drahan - I - Bolte de Crini  -  Supravieţuitorul  -  ...ªi la sfârşit a mai rămas coşmarul  -  Imdiola  -  Licuricioaia  -  Fata morgana  -  Luminile oraşului XXXIV  -  Servisul Auto  -  Valea blestemată  -  Soldatul  -  Valea însângerată  -  Lumea lui Ingo  -  În căutarea lacrimilor pierdute  -  O dimineaţă perfectă  -  Inelul de platină  -  Fata mării, Poliana  -  ªi atunci...  -  Plasa pe jăratic  -  Conştiinţa împăcată  -  Poveste de mahala III : Foamea!  -  Poză de buletin  -  Canicula  -  Asaltul  -  Chipul de pe Marte  -  Atingeri sensibile


Succesul misiunii Cassini-Huygens: Fereastră către trecutul Terrei

Imaginile de la suprafata celui mai mare satelit al planetei Saturn, transmise la capatul unei calatorii de sapte ani prin Cosmos, ofera informatii de nepretuit pentru oamenii de stiinta * Titan, o veritabila

News Team



Publicat Duminică, 6 Februarie 2005, ora 11:23

      Pentru oamenii de stiinta de la Centrul spatial din Darmstadt (Germania), momentul descinderii spre suprafata astrului Titan, cel mai mare satelit al planetei Saturn, a sondei exploratorii a complexului Cassini-Huygens si apoi al aterizarii sau, mai bine zis, al asolizarii acestei sonde, prezinta o insemnatate comparabila cu cea a momentului cand Omul a pus pentru prima oara piciorul pe Luna. Ca si Neil Armstrong, acum aproape 36 de ani, in ziua istorica de 21 iulie 1969, ei sunt indreptatiti sa spuna: "Un pas mic pentru om, un pas mare pentru omenire". Intr-adevar, este pentru prima data cand un vehicul construit de mana omului asolizeaza pe suprafata unui satelit al altei planete a sistemului solar, in cazul de fata a unui satelit presupus a fi modelul ori replica Pamantului cu 4,5 miliarde de ani in urma. Titan este singurul corp ceresc din sistemul solar care are o atmosfera (alcatuita din azot si compusi de azot, hidrocarburi, argon si foarte slabe urme de oxigen) asemanatoare cu atmosfera din jurul planetei noastre in acea indepartata perioada, atmosfera ce avea sa dea nastere unor prime forme de viata. Se intelege de aici importanta extraordinara a studierii acestui satelit, care ar putea oferi indicii asupra modului cum a aparut viata pe Pamant.

     

     

      Vineri, 14 ianuarie 2005, ora 14,34: sonda automata asolizeaza

     

      Rod al unei colaborari intre Agentia Spatiala Americana (NASA) si Agentia Spatiala Europeana (ESA), incluzand si Agentia Spatiala Italiana (ASI), misiunea Cassini-Huygens (al carei cost este evaluat la 3,2 miliarde dolari) a fost lansata cu sapte ani in urma. La 24 decembrie anul trecut, sonda-robot (modul) Huygens (astfel numit dupa astronomul Christian Huygens, care a descoperit satelitul Titan) s-a desprins de nava-mama Cassini, iar vineri, 14 ianuarie a.c., apropiindu-se tot mai mult de satelit - aflat la o distanta de 1,5 miliarde de kilometri de Pamant - a inceput automat procedura de asolizare, viteza fiind incetinita cu ajutorul unei parasute de franare. Descinderea a durat exact doua ore, 27 de minute si 50 de secunde, la 14,34 (ora Romaniei) modulul atingand suprafata Titanului, moment salutat cu o explozie de bucurie de catre savantii de la sol, care si-au vazut incununate de succes eforturile titanice depuse pentru realizarea acestui extraordinar proiect, initiat acum aproape 20 de ani.

     

     

      Ce dezvaluie fotografiile transmise de la bordul sondei

     

      Cele 350 de fotografii transmise de la bordul modulului au dezvaluit o crusta subtire acoperind o masa vascoasa, de consistenta "cremei de zahar ars", cum s-a exprimat unul dintre savanti. Alte imagini infatisau ceea ce pare a fi un tarm stancos, maturat de valurile unui lichid de culoare neagra, ici-colo cu pete de culoare alba, probabil fuioare de ceata alcatuita din particule de metan. Dupa toate probabilitatile, solul satelitului este format dintr-o substanta uleioasa, asemanatoare catranului, alcatuita din hidrocarburi. Spectrometrele au putut identifica emanatii de etilena, acetilena si alte molecule complexe de hidrocarbon, existente si la suprafata Pamantului, cu miliarde de ani in urma si din care au luat nastere primele forme de viata. Numai ca, din cauza temperaturilor foarte scazute (minus 180 de grade C) e greu de presupus ca s-au putut crea asemenea forme de viata pe Titan. De altfel, pe unele fotografii se pot distinge pe suprafata masei vascoase formatii care par bulgari de gheata la temperaturi foarte joase. Pe de alta parte, nu se exclude posibilitatea ca, de-a lungul existentei sale, "bombardata" fiind continuu de diverse corpuri ceresti - comete si asteroizi - suprafata satelitului sa se fi incalzit in suficienta masura pentru a permite crearea anumitor forme primitive de viata. Oricum, perspectivele pe care le deschide studierea amanuntita a datelor transmise este absolut fascinanta, chiar daca unul din canalele de date ale sondei Huygens s-a blocat si, in loc de 700 de imagini, pe cat se conta, s-au transmis pe Pamant doar jumatate, dar si acestea sunt de ajuns.

     

     

      Adevarata "muzica a sferelor"

     

      "Titan" - a declarat in culmea entuziasmului Al Diaz, administrator stiintific asociat al NASA - este o veritabila masina de explorare a timpului, care ne ofera posibilitatea de a arunca o privire asupra conditiilor care au existat in perioada de la inceputurile Pamantului". In timpul descinderii prin atmosfera inconjuratoare a satelitului au putut fi receptionate si zgomote - asemanatoare bazaitului a milioane de albine - probabil efectul unor fenomene-descarcari electrice etc., petrecut in interiorul acestei atmosfere. "Asistam la o noua muzica techno", a exclamat directorul de proiect Marcello Fulchignoni, in aplauzele entuziaste ale celor prezenti. Probabil "muzica sferelor" de care vorbeau stramosii nostri. Spre incantarea oamenilor de stiinta, dupa asolizare, robotul Huygens a continuat sa transmita semnale timp de peste cinci ore, mult peste durata estimata de functionare (patru ore) a bateriilor, in orice caz, indiciu pretios ca asolizarea a avut loc in conditii perfecte. Se pare insa ca a fost vorba mai mult de semnale de apel, decat de fluxuri pentru transmiterea in continuare de date. Instrumentele de la bordul robotului si-au facut insa, pe deplin, datoria prin imaginile de o exceptionala claritate transmise in timpul descinderii.

     

     

      Modelul "reactorului organic" terestru vine din negurile vremii ?

     

      Pe savanti ii asteapta acum o munca grea de descifrare si interpretare a datelor receptionate. Asa cum declara cercetatorul Chris McKay, de la NASA, interesul extraordinar starnit de acest proiect rezida in faptul ca "reactorul organic" care functioneaza pe Titan ar putea fi un model al "reactorului organic" care a functionat la inceputurile Pamantului pentru crearea primelor forme de viata. Diferenta consta in aceea ca, pe Pamant, reactorul organic functiona intr-o "supa primordiala" al carei element de baza era apa, in vreme ce pe Titan elementul de baza al supei primordiale este metanul. Intrebarea este daca pe Titan exista forme de viata pe baza de metan. Chiar daca nava-mama Cassini a fost fabricata de americani, modulul Huygens este de provenienta europeana, ceea ce arata marile progrese facute in Europa in ce priveste explorarea spatiului cosmic. Europa a fost prezenta la momentul istoric al aterizarii pentru prima oara a unui vehicul pe satelitul altei planete, una din cele mai extraordinare aventuri din istoria omenirii, si acest lucru nu poate fi trecut cu vederea. ... Cine stie, poate peste 20 de ani, in jurul Titanului vor orbita nave spatiale, in vreme ce baloane-sonda vor lua mostre din atmosfera, iar vehicule de teren ii vor brazda in lung si lat suprafata. Atunci vom cunoaste, poate, mai multe despre marea taina care framanta de atata vreme omenirea: cum a aparut viata pe Planeta Albastra.

     

Sursa :   Adevarul
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online