evomag.ro
    science-fiction fantasy poezie eseu arte vizuale
Caută :  
Resurse Contact
Circ  -  Vatmanul - Mass Media  -  Mamal - Despărţirea  -  Jurământul  -  O şansă pentru câţiva  -  Război total  -  Starea de trecere  -  Imperiul Marţian contraatacă  -  Big Bang Boo  -  Licuricioaia  -  Taina leului  -  Viola  -  Fereastra din spate  -  Colecţionarul  -  Detenţie  -  Principiul alibiului  -  Icoana  -  Joia neagră  -  Mutare disciplinară  -  Dincolo de ceţuri  -  Atalia  -  Hoţul de timp  -  Recreaţia  -  Poveste de viaţă  -  Ion cel fericit  -  Mamă de duminică  -  Noapte bună, Andrei  -  Tata, ceasul şi căpşunile  -  Legendele Căutării (II)  -  Luminile oraşului XIV  -  Duel în Lumea Visurilor  -  Aer  -  Un singur trup, un singur suflet  -  Schimbare de management  -  Arma secretă  -  În umbra sorţii  -  Drumul spre  -  Valea însângerată  -  Casa galbenă  -  Dispariţia  -  Fragmente de... viaţă  -  !NFERNUL (fragment): Autistul  -  Casa nebunilor  -  Tahiji  -  Ultima frunză  -  Arta de a purta un război  -  Fie-mi apa uşoară !  -  Peştele albastru  -  Scrisoarea  -  Submarinul Roşu


Zborul către ţările calde

News Team



Publicat Marţi, 26 Iulie 2005, ora 22:53

      Filiera dominicana

     

      Ce-ar fi sa te trezesti într-o dimineata, pe la 28 de ani, sa-ti dai seama ca te-ai saturat, ca jobul tau nu îti mai spune nimic nou si experientele încep sa se repete, transformîndu-te într-un fel de prizonier demotivat al propriei tale vieti? În mod normal, ai putea sa te scoli, sa te îmbraci si sa pleci la serviciu, continuîndu-ti astfel ciclul fara scapare.

     

      Sau ai putea sa pleci... departe... foarte departe... peste mari si tari, cum spune povestea. Sa zicem... în Republica Dominicana? Peste cîteva saptamîni ai putea fi pe o plaja perfecta, sorbind o bautura exotica la un beach-bar, în compania noilor tai prieteni multiculturali, la umbra paradisiaca a unui palmier (ceea ce suna, pare si chiar este - veti fi de acord - extremely cool ).

     

      E ceea ce i s-a întîmplat lui Stefan cam prin 2001, pe cînd era PR Manager într-o agentie de publicitate si drumul lui în viata parea bine stabilit într-o anumita directie, chiar daca i se parea ca nimic nu are prea mult sens în viata lui (trebuie sa îl întelegem, probabil trecea printr-un soi de early-middle-life-crisis ...).

     

      Oricît de romantic ar parea în ochii unora gestul sau intempestiv de a migra spre tarile calde, lasînd totul în urma în România si avîntîndu-se în plin necunoscut, o motivatie a existat totusi: Republica Dominicana te primeste la început cu bratele deschise - nu ai nevoie de viza, ci se plateste doar o taxa oarecum simbolica la intrarea în tara, cu care poti sa stai linistit vreo trei luni. În plus, parea a fi un loc încîntator de ieftin si de exotic, în care turismul înfloreste si oamenii duc o viata relaxata, punînd infinit mai mult pret pe placeri si distractii decît pe cariera, munca sau alte inventii si obsesii specific occidentale.

     

      Pentru a continua firul povestii, sa-l conducem pe Stefan într-un avion catre Santo Domingo, capitala noii sale patrii. Acolo nu are absolut nimic aranjat dinainte, în afara de o camera de hotel rezervata de un dominican, cunoscut virtual prin Internet. Sa-l lasam asadar sa-si caute de lucru, întîi în turism (pentru a-si da seama în scurt timp ca, datorita evenimentelor nefericite din 11 septembrie - nu trecuse prea mult timp -, turismul era mort), apoi în marketing (nu i-a trebuit mult sa realizeze ca aceasta notiune pare de neînteles pentru localnici) si în sfîrsit sa încerce experienta lucrului într-o firma americana care se ocupa cu traduceri de site -uri (timp de cîteva zile, dupa care si-a dat seama ca nu era deloc ce si-ar fi dorit). Dupa aceasta serie de încercari esuate, Stefan s-a hotarît sa-si încerce norocul în cealalta parte a insulei, într-o statiune pe malul oceanului.

     

      Sa-l regasim, asadar, dupa cîtva timp, stînd la beach-bar -ul de care va vorbeam la început, si sa ne imaginam o atmosfera calda si colorata, cu toate ingredientele necesare unei insule din Caraibe, asa cum cei mai multi din noi o stim doar din carti si filme: mult rom, baruri, hamace pentru huzurit pe plaja, palmieri, iarba, mulatre apetisante si mai ales disponibile, motociclete care lasa praf în urma, masini vechi, mîncare ciudata pentru un european, saracie, coruptie, speculanti, primitivism si imigranti din toate colturile lumii veniti sa se regaseasca sau sa se reinventeze în acest exotic colt de lume.

     

      Dupa aproape doua luni de easy life , timp în care banii de acasa s-au terminat (cheltuiti în activitatile sus-mentionate), iar faptul ca nu-este-nimic-de-facut-în-tara-aceea a devenit evident, sa-l conducem pe Stefan din nou într-un avion, de data asta cu destinatia Bucuresti. Întors din calatoria spre o lume noua - calatorie transformata într-un fel de vacanta prelungita -, fara dezamagiri, dar îmbogatit cu experienta unei lumi si culturi total diferite, dupa ce euforia povestii sale exotice a palit, cam la o luna de la sosirea în tara, Stefan a experimentat inevitabila depresie a reîntoarcerii la lumea din care plecase. Sa-i dam deci un ragaz de cîteva luni, pentru a-si reveni psihic si a începe, încetul cu încetul, reconstruirea vietii (job , cariera, relatii) pe care o întrerupsese, si sa-l regasim acum, dupa patru ani, total "reabilitat", lucrînd în aceeasi zona publicitara, mult mai multumit de viata lui, mai putin rebel si hotarît sa nu mai plece din tara decît pentru un proiect serios si concret (de exemplu, daca i s-ar propune sa fie bucatar, undeva într-un restaurant din batrîna si plicticoasa Europa...)

     

     



     

      Programatorii de la malul marii

     

      Ce-ar fi sa te trezesti într-o dimineata, pe la 25 de ani, în garsoniera ta închiriata, si sa-ti dai seama ca, oricît ai munci si învata, nu vei putea în veci sa-ti cumperi o casa a ta, sau sa strîngi suficienti bani pentru un avans la un apartament pe credit? În mod normal, ai putea sa te scoli, sa te îmbraci si sa pleci la serviciu cu metroul, sperînd ca totusi lucrurile se vor rezolva într-un fel, daca vei reusi, cu greu, sa îti gasesti un job mai bun. Sau ai putea sa pleci... nu neaparat foarte departe... nu neaparat într-un loc foarte exotic... doar undeva unde sa fii mult mai bine platit si sa poti strînge în cîtiva ani banii visati, pentru a duce o viata normala în propria ta tara.

     

      În Limassol, un orasel-statiune pe malul cipriot al Mediteranei, pe o straduta cu case albe si flori multicolore, poti gasi o întreaga gasca de tineri informaticieni, foarte buni profesionisti, fosti colegi de grupa la Facultatea de Cibernetica din Bucuresti. Toti lucreaza acum la aceeasi mare companie de software , cei mai vechi dintre ei de un an, cei mai noi de cîteva luni, si par a fi foarte încîntati de alegerea facuta. La început a plecat un grup de trei prieteni, care în scurt timp au reusit sa îi aduca si pe ceilalti, compania fiind deosebit de deschisa: prefera forta de lucru foarte calificata si mult mai ieftina comparativ cu cea locala (europeana).

     

      Acum, dupa numai un an, grupul s-a reunit aproape cu totul în oraselul mediteranean si organizeaza vara (care tine aproape noua luni pe an!) gratare pe terasa si iarna petreceri românesti cu sarmalute. Dimineata pleaca în gasca spre serviciu, asa cum pe vremuri, în facultate, plecau din camin la cursuri, numai ca în loc de autobuz, folosesc masinile personale. În pauza de prînz, merg sa faca baie în mare, sediul Companiei fiind la cîteva minute de plaja.

     

      Reusesc sa trimita bani acasa parintilor si sa strînga cam o mie-doua de dolari în fiecare luna, pentru avansul la un apartament cu doua camere în Militari, pe care spera sa si-l poata achizitiona la întoarcerea în tara, dupa expirarea contractului de trei ani. Nici unul dintre ei nu viseaza sa ramîna definitiv în Cipru, ci privesc experienta celor trei ani ca pe o etapa necesara, care îi va ajuta sa îsi reia viata în tara lor, pe care au fost nevoiti sa o paraseasca o vreme.

     

Sursa :   Dilema Veche (Adina Rosetti)
Nu există nici un comentariu  
Comentează articolul  Spune-ţi părerea

    Toate câmpurile sunt obligatorii.
    Comentariul nu poate include link-uri.
    Dacă sunteţi logat, numele şi emailul se autocompletează.
    Comentariile sunt moderate şi vor apărea pe site numai după aprobare.

Nume :
Email (nu va fi afişat) :
Comentariu :


   SFera Online v.3 Final Edition - arte vizuale şi literatură de anticipaţie
      Toate drepturile rezervate. Copyright © 2001 - 2011 SFera Online | © 2011 - 2015 Arhiva SFera Online